înapoi

Cum transformăm datele hidrometeorologice în materiale jurnalistice despre climă și fenomene meteo extreme

21 Septembrie 2026


Cei cincisprezece jurnaliști, beneficiari ai Programului de formare privind reflectarea subiectelor de hidrologie și schimbări climatice, au participat la cea de-a doua instruire, organizată de Asociația Presei Independente (API) pe 17-18 septembrie.

Programul a inclus sesiuni și ateliere tematice menite să-i ajute jurnaliștii să identifice subiecte în domeniul hidrometeorologiei, să le documenteze și să le transforme în materiale complexe și accesibile publicului. Activitățile au fost facilitate de experta în jurnalism de mediu Lilia Curchi din Republica Moldova și jurnalista Snoop.ro Cristina Radu din România.

 

În cadrul instruirii, participanții la program au analizat împreună cu specialiștii de la Autoritatea de Meteorologie și Monitoring de Mediu datele și informațiile disponibile la această instituție și au discutat despre modul în care acestea pot fi valorificate în materiale jurnalistice.

 

Lilia Curchi, una dintre expertele programului, a menționat că datele de care dispun cercetătorii din Republica Moldova sunt valoroase: „Sunt informații care pot fi utilizate de către jurnaliștii noștri, trebuie doar să fie citite, accesate și analizate. Noi am învățat pe parcursul acestor zile de training cum să ne uităm la cifre, date, să analizăm tendințele, să le observăm și ulterior să găsim unghiul potrivit pentru a realiza și a publica materiale cu impact pentru publicul nostru”.

 

Alături de jurnalista Cristina Radu, participanții au discutat despre cum pot fi transformate datele în povești despre climă, fenomene extreme și riscuri, despre structură narativă a unor astfel de materiale, precum și despre simplificarea explicațiilor științifice fără a minimiza adevărul. Pentru materiale relevante în domeniul hidrometeorologiei, Cristina Radu a recomandat jurnaliștilor să pună în centrul relatărilor oamenii și comunitățile afectate de un fenomen, să nu includă perspective sau opinii care propagă sau promovează neadevărul sau dezinformare și să nu uite că „știința nu este perfectă, are propriile limitări”, de aceea este bine să includă incertitudinea.

 

Subiectele despre meteorologie, hidrologie și schimbări climatice au provocat discuții și reflecții în rândul participanților. Cristina Prisacari, de la Radio Moldova, a remarcat: „Prin participarea la acest program de formare am avut ocazia să înțeleg mai bine modul în care sunt elaborate prognozele și avertizările meteorologice și hidrologice, precum și felul în care acestea trebuie interpretate corect. Pentru noi, jurnaliștii, este important să înțelegem aceste informații înainte de a le transmite publicului, astfel încât mesajul să fie corect, clar și să nu denatureze esența fenomenelor despre care relatăm”.

 

Pentru a încuraja jurnaliștii să aplice în practică cunoștințele acumulate în cadrul Programului, aceștia au fost invitați să participe la un concurs de materiale jurnalistice care abordează subiecte legate de hidrologie, schimbări climatice, gestionarea resurselor de apă și responsabilitatea autorităților publice în aceste domenii.

 

Acest program este realizat în cadrul proiectului „Strengthening Hydrometeorological Capacity in Moldova, SHC-Moldova)” („Consolidarea capacităților hidrometeorologice în Republica Moldova, SHC-Moldova”), cu susținerea financiară SIDA.