Securitatea națională reprezintă fundamentul stabilității și dezvoltării unui stat, iar un sistem de securitate bine organizat are un rol esențial în protejarea valorilor naționale, a cetățenilor și a drepturilor și libertăților de care se bucură. Dar ce înseamnă, de fapt, un sistem de securitate, și cum ne influențează viața? Experții Ion Tăbârță (directorul executiv al Centrului de Informare şi Documentare privind NATO) și Sanda Sandu (cofondatoarea Platformei pentru Inițiative în Securitate și Apărare) explică cum este organizat un sistem de securitate, ce instituții sunt responsabile de domeniu, care sunt principalele provocări la adresa securității R. Moldova și ce beneficii aduce un sistem bine pus la punct în viața de zi cu zi a oamenilor.

Securitatea energetică este un pilon esențial pentru stabilitatea și dezvoltarea oricărei țări. Pentru Republica Moldova, dependența istorică de gazul rusesc a reprezentat o provocare majoră, însă în ultimii ani au fost făcute progrese în diversificarea surselor de energie și reducerea vulnerabilităților. Victor Parlicov, ex-ministru al Energiei, și Dumitru Bostan, expert în energetică la Alianța pentru Eficiența Energetică și Regenerabile (AEER), explică cum se descurcă țara noastră la capitolul securitate energetică, cum s-a schimbat situația în ultimii ani, ce impact are regiunea transnistreană asupra politicilor energetice și ce exemple din regiune ar putea urma R. Moldova pentru a fortifica acest sistem.

Violeta era studentă în Franța când a decis să își facă un cont pe o platformă online de tip abonament unde creatorii de conținut pot publica materiale exclusiv pentru fanii lor, inclusiv conținut intim. A făcut-o asumat și era conștientă că va fi o activitate temporară, atât cât să îi acopere o parte din cheltuielile de chirie pe perioada examenelor.

Tehnologia și-a făcut loc în viețile noastre, cu multe oportunități de dezvoltare pentru fiecare utilizator, dar și cu multe provocări legate de comunicare și distribuirea informațiilor/conținuturilor personale. Cei mai vulnerabili sunt copiii care sunt atrași de tehnologie de la vârste mici, iar curiozitatea lor îi poate expune unor riscuri la care adulții nu sunt mereu pregătiți să facă față. Am discutat cu Ludmila Bodiu, coordonatoarea activității educaționale în cadrul Centrului Internațional „La Strada” despre cum putem crea împreună, ca societate, o cultură a respectului online.

Natalia are șaisprezece ani și este elevă la un liceu din suburbia Chișinăului. Îi place geografia și chimia și visează la o carieră în medicină sau cercetare. Am aflat istoria ei de la o prietenă de-a sa, ne dăm întâlnire pe Zoom într-una din după amiezile de după școală și îi mulțumesc că a acceptat să vorbească despre ce i s-a întâmplat în urmă cu câteva luni. Zâmbește și-mi spune că, dacă aș fi contactat-o vara asta, nu ar fi acceptat să vorbească. „Cred că am depășit”, spune fata.

În aprilie 2022, Parlamentul Republicii Moldova a modificat Codul Contravențional (CC) și Codul Penal (CP), introducând prevederi și sancțiuni noi de prevenire și sancționare a acțiunilor de instigarea la discriminare (CC, art.70 (prim)), dar și a acțiunilor violente pe motive de prejudecată (CP, art. 346). După doi ani și jumătate, apărătorii drepturilor omului vorbesc din nou despre necesitatea completării și uniformizării cadrului legal, dar și despre alte soluții menite să consolideze capacitatea instituțiilor statului de a activa eficient și de a produce rezultate.

Valul de notificări, mesaje și cereri de la bărbați necunoscuți au prins-o pe Alina în sala de curs, la ultimul seminar dintr-o zi de joi obișnuită. A ieșit afară bulversată încercând să afle dacă cineva i-a spart contul sau e un atac cu conturi false. Nu erau conturi false sau cel puțin așa sugerau numele profilurilor. Unele erau închise, altele deschise, dar toate aveau nume și prenume familiare moldovenești. Și-a închis profilul de Instagram, însă mesajele continuau să curgă. Era întrebată dacă oferă servicii sexuale, prețul acestora și alte comentarii legate de corpul său.

Interviu cu Svetlana Rusu, șefa Direcției politici publice și legislație, Oficiul Avocatului Poporului.

În pofida obstacolelor pe care le întâmpină persoanele cu deficiențe locomotorii și senzoriale din cauza accesului limitat în instituțiile publice, ele găsesc totuși posibilități să-și exercite dreptul electoral, participând la alegeri. Unele persoane se simt însă discriminate și își doresc să fie tratate cu respect și în mod egal, ca și ceilalți membri ai societății cu drept de vot. ONG-urile care apără drepturile omului remarcă o anumită îmbunătățire a situației privind accesul persoanelor cu dizabilități în secțiile de votare, dar scot în față și diverse probleme pe care autoritățile sunt obligate să le rezolve.

Zâmbim ambele și agreăm din primele minute ale discuției noastre că Internetul ne ușurează viața în multe feluri, e un instrument util atâta timp cât ești conștient de pericolele digitale, mai ales ca părinte.

Furnizorul public regional GRT a fost sancționat repetat cu 30 de mii de lei pentru încălcarea repetată a prevederilor privind asigurarea informării corecte (art. 13 din Codul serviciilor media audiovizuale), în baza rezultatele controlului efectuat de Consiliului Audiovizualului (CA) și al petiției transmise de Asociația Presei Independente (API). Decizia de sancționare a fost aprobată la ședința din 30 august 2024.

În Republica Moldova, evreii sunt protejați prin lege împotriva antisemitismului și discriminării. Cu toate acestea, Comunitatea Evreiască solicită organelor de drept acțiuni ferme în identificarea și sancționarea infractorilor, iar autorităților statului o strategie ca în Uniunea Europeană, bazată pe acțiuni de prevenire și combatere a tuturor formelor de antisemitism, protejarea și promovarea comunității evreiești, comemorarea Holocaustului.