În deschiderea mesei rotunde, deputata Angela Munteanu-Pojoga, secretara Comisiei parlamentare pentru drepturile omului și relații interetnice, a menționat importanța consolidării eforturilor instituțiilor publice pentru combaterea eficientă a discursului de ură și discriminării, care se intensifică mai ales în campaniile electorale. Deputata și-a exprimat susținerea și deschiderea pentru discuții privind oportunitatea modificării și completării cadrului legislativ.

Gheorghina Drumea, secretara Coaliția pentru Incluziune și Nediscriminare (CIN), a prezentat o analiză a părților forte și a părțile slabe ale  Legii nr. 111/2022, prin care au fost modificate codurile contravențional și penal. „Printre schimbările cheie menționăm introducerea agravantei generale și speciale  „motive de prejudecată", care conține și o listă extinsă de criterii. Astfel, articolul 346 din CP pedepsește acum instigarea la ură sau violență pe astfel de motive, iar în CC, articolul 701, se reglementează instigarea la discriminare prin acțiuni intenționate și diferite forme de exprimare. De asemenea, prin proiectul 73/2022, a fost introdus un nou alineat în articolul 52, care sancționează discursul de ură și instigarea la discriminare, utilizate de candidații în alegeri în perioada electorală”, a menționat experta. În același timp, ea a menționat că implementarea acestor modificări legislative a dus la o mică creștere a numărului de cauze pornite pe motive de prejudecată. Totodată, lipsa datelor statistice coerente pe aceste cazuri la toate etapele reprezintă un obstacol semnificativ în realizarea unei analize de impact detaliat.

La masa rotundă au participat reprezentați ai principalelor instituții publice antrenate în combaterea discursului de ură și a infracțiunilor motivate de prejudecată. Daniella Misail-Nichitin, Secretară de Stat la Ministerul Afacerilor Interne (MAI), a vorbit despre direcțiile de îmbunătățire a activității MAI în acest domeniu, iar Gheorghe Borș, procuror-șef interimar la Procuratura Generală, s-a referit la limitele procesuale ale procurorilor în aplicarea prevederilor privind infracțiunile motivate de prejudecată. La rândul său, Dumitru Darea, director adjunct al Agenției de Administrare a Instanțelor Judecătorești, s-a referit la capacitatea acestei instituții de gestionare a cauzelor și la dezagregarea datelor pe aceste cauze. Despre acțiunile pe care le întreprind pentru documentarea și sesizarea cazurilor care vizează discursul de ură au vorbit Olga Bulmaga, secretară generală a Consiliului pentru egalitate, și Lia Guțu, șefa Secției politici publice a Consiliul Audiovizualului (CA).

În partea a doua a mesei rotunde, Gheorghina Drumea a prezentat o serie de propuneri de completare și uniformizare a cadrului legislativ. „Propunem să fie reformulat articolului 701 din CC pentru a include explicit noțiunea „discurs de ură". De asemenea, este necesară modificarea articolului 52 alineatul (3) și extinderea competenței Poliției de a sancționa astfel de fapte. Abrogarea articolului 176 și ajustarea corespunzătoare a articolului 346 din CP ar elimina suprapunerile și ar clarifica delimitarea între infracțiuni și contravenții, în funcție de gravitatea faptei”, a detaliat experta. În același timp, ea a menționat necesitatea instruirii continue a profesioniștilor din domeniu, pentru a asigura aplicarea corectă și eficientă a noilor prevederi, dar și a creșterii gradului de conștientizare publică cu privire la efectele negative ale discursului de ură și ale discriminării.

În cadrul discuțiilor pe marginea subiectelor incluse în agenda au avut posibilitatea să-și expună opinia și alți reprezentanți/-te ai/ale societății civile.

În opinia Irinei Corobcenco, analistă în domeniul discursului de ură la asociația Promo-LEX, monitorizarea aplicării legislației și evaluarea acestui proces sunt etape necesare și obligatorii înainte de a vorbi despre necesitatea ajustării cadrului legal. „Suntem la doi ani distanță de la momentul intrării în vigoare a modificărilor și completărilor aduse CC și CP prin Legea nr. 111 din 2022. O perioadă de timp prea scurtă pentru a face evaluări generale pe mai multe paliere. Iată de ce, din punctul de vedere al Promo-LEX, completarea și uniformizarea cadrului legal este nepotrivită în acest moment. Inspectoratul General al Poliției, cu suportul partenerilor de dezvoltare, cum este Consiliul Europei, a început să-și dezvolte instrumentele interne, să organizeze instruiri pentru capacitarea polițiștilor, să participe la schimburi de experiențe etc. Este un proces de durată care începe să dea rezultate”, a menționat I. Corobcenco. La fel, ea a relevat că, pentru a putea evalua obiectiv eficiența cadrului legal, este nevoie ca autoritățile publice cu atribuții în acest domeniu să fie sesizate, ca să existe practică de investigare în acest sens. „În baza practicii și a procesului de documentare, investigare și sancționare a cazurilor respective, vom putea înțelege unde sunt punctele tari și unde sunt punctele slabe, deci unde este nevoie de intervenit pentru a ajusta sau completa fie mecanismele, fie formările, fie legislația”, a conchis experta.

Ultima campanie electorală a evidențiat faptul că prejudecata este folosită în mod intenționat pentru a dezbina societatea și a manipula cu sentimentul de frică al oamenilor. Angela Frolov, administratoarea GENDERDOC-M, nu susține ideea tergiversării modificării cadrului legislativ, deoarece comunitatea pe care o reprezintă este afectată grav de manifestările negative din partea unei părți a societății și lipsa acțiunilor prompte ale instituțiilor statului. „Prejudecata stă în spatele discursului de ură, instigării la ură. Politicienii răspândesc ura într-o formă ambalată frumos ca să scape de  sancțiuni. Nici nu observăm cum discursul de ură față de comunitatea LGBT a devenit o normă în societate. În campania electorală curentă au existat zeci de cazuri de instigare la ură la adresa LGBT, dar reacții  de condamnare din partea reprezentanților drepturilor omului au apărut doar atunci când a fost discurs de ură la adresa unor candidați. Iată de ce noi suntem pentru acțiuni mai ferme, inclusiv la nivel legislativ, de eficientizare a activității instituțiilor statului în sancționarea tuturor celor care promovează aceste manifestări de ură”, a subliniat reprezentanta GENDERDOC-M.

Acest eveniment este desfășurat de Asociația Presei Independente (API), în parteneriat cu un grup de ONG-uri din domeniile drepturilor omului și justiție, cu suportul Millennium Partners.

 #UnițiÎmpotrivaCrimelorDeUră

#MillenniumPartners