en
Versiunea veche a site-ului
consiliul de presa

API este semnatară a Codului Deontologic al jurnalistului din R. Moldova.

API este membru al Asociației Mondiale a Ziarelor și a Producătorilor de Știri

(World Association of Newspapers and News Publishers - WAN/IFRA)

Ştiri API
Mass-media trebuie să se ridice la alt nivel al calității

Astăzi, oamenii se informează tot mai mult de pe Internet, accesând site-urile de știri sau rețelele sociale de la serviciu, când stau în stații sau merg în transportul public, iar cele mai importante știri ajung la public imediat, nu doar seara la buletinul de știri de la televizor. Astfel, cota de audiență a platformelor online crește, în special a portalurilor de știri care țin de domeniul social-politic, iar în campaniile electorale acestea devin primele surse de informații. Despre felul cum a reflectat presa online campania electorală pentru alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie 2021 s-a vorbit la dezbaterea „Alegerile 2021 și presa online: între informare obiectivă și angajament politic”, organizată de Asociația Presei Independente (API) la 30 iulie.

La eveniment au participat jurnaliști, experți media, activiști și observatori ai procesului electoral, iar ca punct de pornire a discuțiilor a servit raportul final de monitorizare a 10 portaluri[1] în perioada și campania electorală (1 iunie –11 iulie 2021).

„Sperietorile electorale” ale campaniei: lichidarea raioanelor și a primăriilor, majorarea vârstei de pensionare și războiul în regiunea transnistreană

Experta API Aneta Gonța a prezentat metodologia, rezultatele și concluziile generale ale monitorizării, referindu-se și la temele pe care le-au scos în evidență unele portaluri, transformându-le, prin exagerare și speculații, în „sperietori” electorale. „Unele publicații online au lovit în diasporă, încercând să transmită ideea, pe de o parte, că cei plecați nu cunosc realitățile din țară și nu ar trebui să aibă dreptul de a decide soarta țării, iar pe de altă parte, că PAS și Președinta Maia Sandu i-ar considera superiori pe cei din diasporă celor rămași acasă. Au fost și alte „sperietori” promovate intens de unele surse media în această campanie, cum ar fi presupusa intenție a partidelor de dreapta de a lichida statalitatea Moldovei, posibila destabilizare și chiar un potențial război în regiunea transnistreană după alegeri. S-a vorbit mult despre coruperea alegătorilor, inclusiv în ziua votării, s-a insinuat că oamenii au fost plătiți să voteze un anumit concurent. O altă temă a fost unirea cu România, prezentată de unii concurenți electorali și sursele lor media ca fiind unica și cea mai bună soluție pentru ca Moldova să scape de toate problemele, iar de alți concurenți și de mediile lor – ca pericol de pierdere a statalității dacă vin la putere unioniștii. Oamenii au mai fost speriați cu lichidarea raioanelor și a primăriilor, cu impozitarea și chiar confiscarea averilor dobândite peste hotare etc.”, a menționat experta.

Participanții la dezbatere au avut mai multe întrebări și concretizări la concluziile și metodologia raportului de monitorizare. Expertul media Eugeniu Rîbca, directorul portalului Mold-street.com, s-a interesat de frecvența cazurilor de plasare pe portalurile monitorizate a publicității electorale nemarcate, menționând că și la redacția care o reprezintă au fost solicitări din partea unor politicieni să publice articole promoționale fără a le marca. Autorii raportului au confirmat că unele din cele 10 portaluri monitorizate au avut publicitate electorală mascată sub forma unor articole redacționale cu titlul, mesajul, formulările specifice textelor de promovare, în plus erau ilustrate cu o multitudine de fotografii în care apăreau reprezentanții unor concurenți electorali. Petru Macovei, directorul executiv API, a remarcat că beneficiarul celor mai multe articole de publicitate electorală mascată a fost Partidul „Șor”, în unul din cazuri fiind preluat integral un articol de pe pagina web a Consiliului raional Orhei, în care erau prezentate laudativ unele activități ale acestui concurent electoral. „Problema publicității nemarcate rămâne actuală și reamintesc că astfel sunt încălcate nu doar normele deontologiei jurnalistice, dar și legislația în vigoare. La fel, este o modalitate prin care concurenții electorali evită declararea obligatorie a cheltuielilor la Comisia Electorală Centrală”, a specificat P. Macovei.

Ludmila Barbă, redactoră-șefă Emisiuni Socio-Econimice, Diaspora, Etnii la Compania „Teleradio Moldova”, a sugerat extinderea monitorizărilor asupra întregului conținut editorial, nu doar a știrilor și a materialelor despre concurenții în alegeri: „Cred că trebuie să vedem într-un context mai general care sunt factorii, narativele promovate de o instituție media sau alta, în paralel cu materialele despre candidați; cum sunt împachetate programele de știri, dacă sunt reportaje prin care are loc transferul de imagine etc. Dacă vom cumula aceste elemente de conținut editorial, s-ar putea să avem un alt tablou. Or, influența asupra publicului se produce cu diferite tipuri de materiale, nu doar cu știrile sau dezbaterile electorale”, a spus L. Barbă.  

Principii deontologice VS angajamente politice

Victoria Dumbravă, editoră-șefă a portalului Agora.md, una din cele 10 publicații online monitorizate de API, afirmă că reporterii portalului înțeleg că nu este deloc ușor să fii o redacție media independentă și că profesia de jurnalist pornește de la principiile deontologice și nu de la anumite angajamente: „Fiecare report Agora are o mare responsabilitate, deoarece ei au libertatea de a publica știrile direct pe site, și aici este un pic diferit de TV, unde știrile trec prin filtrul editorului. Pe online există lupta pentru operativitate și dacă tot avem mai multe portaluri, iar în campanie acestea se înmulțesc, concurența devine tot mai mare, iar unele greșeli sunt greu de evitat. Însă noi putem reveni la știrea publicată și o putem completa dacă este nevoie. Rapoartele de monitorizare ne ajută să ne corectăm când este cazul, dar cred ar fi binevenită și o monitorizare a comportamentului și atitudinii concurenților electorali în raport cu instituțiile media și cu jurnaliștii. În această campanie am avut o primă chemare în instanța de judecată, adresată de către o jurnalistă de la TV8 împotriva unui concurent electoral care a lansat informații neadevărate. Ar trebui să avem mai multe exemple de acest fel”, a menționat V. Dumbravă.

Mass-media trebuie să se ridice la alt nivel

Vorbind despre calitatea și impactul informațiilor oferite publicului de presa online în campania electorală 2021, Aneta Gonța a menționat că puține portaluri au fost cu adevărat utile alegătorilor în această campanie, oferindu-le suficiente informații pentru a se documenta și a face o alegere conștientă: „Și aceste alegeri, dar și precedentele, au arătat că oamenii nu mai cred atât de ușor în speculații, propagandă și știri care distorsionarea realitatea. E timpul ca mass-media de la noi să se ridice la alt nivel, cel al calității informației, dacă mai pretinde să fie citită/urmărită de public. Iar pentru asta nu există decât o soluție – să fie respectat Codul deontologic al jurnalistului, atât în campaniile electorale, cât și în afara acestora”.

***

Concluzii // 6 din 10 publicații online au prezentat informația referitoare la campania electorală în mod dezechilibrat

 

Urmare a monitorizării comportamentului editorial al celor 10 portaluri în perioada 1 iunie – 10 iulie 2020, autorii raportului au constatat următoarele tendințe:

  • Cele 10 publicații online monitorizate au mediatizat evenimentele electorale preponderent prin intermediul știrilor.
  • Realitatea.md a publicat cel mai mare număr de materiale relevante pentru contextul electoral, iar Gagauzinfo.md – cel mai mic număr.
  • Cea mai mare parte a materialelor au fost publicate sub formă de text, dar au fost și materiale video, și audio, într-o proporție mai mică.
  • Cele mai multe materiale relevante s-au referit la domeniul politic, procesul electoral fiind mediatizat de peste 5 ori mai puțin.
  • Toți concurenții înregistrați în cursa electorală au fost vizați în materialele jurnalistice ale celor 10 publicații, dar în proporții diferite.
  • Cel mai des în calitate de protagonist a apărut concurentul electoral PAS.
  • Toți concurenții electorali au apărut în calitate de surse în materialele publicate de cele 10 instituții media online.
  • Cel mai des au fost citate ca surse alte instituții mass-media.
  • Materialele publicate de toate cele 10 instituții media monitorizate au fost disproporționate din punct de vedere al genului, în favoarea bărbaților, aceștia fiind citați de peste 4 ori mai des decât femeile.
  • Concurentul electoral BECS a fost cel mai des plasat într-un context pozitiv care l-a favorizat.
  • Concurentul electoral PAS a fost cel mai des plasat într-un context negativ care l-a defavorizat.
  • 6 din cele 10 publicații media monitorizate au prezentat informația referitoare la campania electorală în mod dezechilibrat, promovând, mai mult sau mai puțin, direct sau indirect, agenda unor concurenți electorali.
  • 2 publicații (Actualitati.md și Kp.md) au avut un comportament editorial asemănător, promovând deschis, direct și masiv, concurentul electoral BECS, și defavorizând cu aceeași intensitate concurentul PAS, dar și pe președinta Republicii Moldova Maia Sandu. În cazul acuzațiilor, insinuărilor etc., replica celor vizați/vizate a lipsit.
  • Alte 2 publicații (Noi.md și Sputnik.md) deși mai discret, au plasat mai des în contexte favorizante concurentul electoral BECS, și în contexte defavorabile – PAS, iar Sputnik.md a defavorizat vizibil și AUR.
  • O publicație (Unimedia.info) a promovat mai vizibil, în special spre sfârșitul campaniei electorale, activitățile de campanie ale BECS, precum și declarațiile, opiniile liderilor blocului, mai cu seamă ale lui Igor Dodon.
  • O publicație (Timpul.md) a promovat agenda electorală a concurentului AUR, defavorizând și discreditând alți concurenți, în special PAS, BECS, dar și BERU și PPȘ. Timpul.md a avut o politică editorială tendențioasă, evenimentele electorale și concurenții fiind prezentate/prezentați selectiv și cu o atitudine lipsită de echidistanță jurnalistică.
  • 2 publicații (Agora.md și Newsmaker.md) au avut o politică editorială echilibrată în raport cu toți concurenții electorali, pe tot parcursul perioadei de monitorizare, fără a favoriza sau defavoriza pe cineva.
  • Publicația regională Gagauzinfo.md a acordat o atenție insignifiantă campaniei electorale, publicând un număr mic de materiale cu referire la acest subiect.
  • O publicație (Realitatea.md) a reflectat campania electorală prin oferirea spațiului pentru un număr mare de concurenți electorali, dar a admis în mai multe rânduri favorizări și defavorizări, comentarii unilaterale, declarații fără replică, etichetări și materiale care s-au pretat la categoria publicitate electorală, însă fără a fi marcate corespunzător.

Mai multe detalii puteți găsi în Raportul final de monitorizare, publicat pe paginile web www.api.md și www.alegeliber.md. Concluziile generale ale raportului sunt disponibile și în limbile engleză și rusă.

Pentru detalii suplimentare, contactați-ne la numărul de telefon 022 210602 sau la rodica.malic@api.md, persoană de contact: Rodica Malic, coordonatoare comunicare API.

Raportul este realizat de Asociația Presei Independente (API) în cadrul unui proiect finanțat de National Endowment for Democracy (SUA). Opiniile exprimate aparţin autorilor şi nu reflectă neapărat punctul de vedere al finanţatorilor.


[1] (în ordine alfabetică): Actualitati.md, Agora.md, Gagauzinfo.md, Kp.md, Newsmaker.md, Noi.md, Realitatea.md, Sputnik.md, Timpul.md, Unimedia.info.

 

comments powered by Disqus
centrul de consultanţă şi asistenţă Baza de date API
MEMBRII API
Persoane juridice
Persoane fizice
CONSTANTIN GRIGORIȚĂ
fotoreporter
NELLY UNCUȚĂ
jurnalistă liber profesionistă
CONSTANTIN UZDRIȘ
jurnalist
MIRCEA ZATUȘEVCHI
fotojurnalist
NICOLAE MISAIL
jurnalist, fost redactor-şef al ziarelor "Sfatul ţării" şi "Ora fermierului"
VITALIE CAZACU
jurnalist, director al agenţiei de presă "DECA-Press", unul dintre fondatorii API
NATA ALBOT
jurnalistă
http://nataalbot.md/
Membri de onoare
JUDY YABLONKY (SUA)
jurnalistă, iniţiatoarea constituirii API
MARK CERNOFF (SUA)
fost voluntar la API
JACK RONALD (SUA)
expert media
TUDOR IAȘCENCO
directorul ziarului ”Cuvântul”, fondator al API
PIOTR MARCINIAK (Polonia)
fost ambasador al Poloniei în Republica Moldova
Propaganda este nociva
REDACȚIILE API LA MINUT
Vrei să devii membru API?
Regulamentul de obţinere, menţinere şi pierdere a calităţii de membru al Asociaţiei Presei Independente (API)
vezi detalii...
Moldova curată
Civic



The english version of site is out of work