Consiliul de Presă din Moldova a constatat în şedinţa de joi, 29 ianuarie 2015, că postul de televiziune Pro TV Chişinău a comis abateri grave de la normele deontologice, prezentând într-o manieră defectuoasă şi cu imixtiuni nejustificate viaţa privată a unei profesoare care a fost victima unei răzbunări a fostului ei iubit. Membrii Consiliului de Presă au recomandat postului să-şi prezinte scuze publice nu doar în formă de text pe site-ul instituţiei, dar şi în buletinul de ştiri.

Pornind de la acest caz şi altele similare, când instituţiile mass-media au deviat de la normele profesionale şi deontologice, încălcând dreptul la viaţa privată şi la demnitate, Consiliul de Presă şi Asociaţia Presei Independente (API) au organizat în aceeaşi zi o discuţie publică cu genericul „Dreptul la viaţa privată în mass-media”. La dezbateri au participat peste 35 de persoane: editorii ai instituţiilor mass-media, jurnalişti, reprezentanţi ai organizaţiilor neguvernamentale, ai unor instituţii publice, deputaţi în Parlament, membri ai Consiliului Coordonator al Audiovizualului, membri ai Consiliului de Presă, avocaţi etc.

În deschiderea discuţiilor, Ludmila Andronic, preşedinta Consiliului de Presă, a menţionat că scopul evenimentului este de a analiza modul în care mass-media tratează dreptul la viaţa privată, care sunt limitele admise în realizarea şi difuzarea materialelor jurnalistice care vizează viaţa privată a cetăţenilor, în special a persoanelor private. Secretarul Consiliului de Presă şi directorul executiv al API, Petru Macovei, a reiterat importanţa respectării de către jurnalişti şi instituţiile de presă a Codului deontologic şi a soluţionării litigiilor dintre mass-media şi consumatori pe cale amiabilă, şi nu pe calea proceselor de judecată. „Deontologia întotdeauna este primară, şi nu doar în meseria de jurnalist. Cazul de la Pro TV ar trebui să fie o lecţie pentru toată breasla jurnalistică care trebuie să promoveze drepturile omului, nu să le încalce”, a spus Macovei. El a accentuat că din practicile jurnalistice trebuie excluse cazurile de imixtiune nejustificată în viaţa privată, iar respectarea normelor deontologice ne poate ajuta să evităm atât procesele de judecată în asemenea situaţii, cât şi o eventuală înăsprire a legislaţiei.

Directorul Centrului de Resurse Juridice, Vlad Gribincea,  a accentuat că instituţiile media trebuie să-şi ajusteze politica editorială, să revadă reglementările interne pentru a evita greşelile de acest fel. El a precizat că unele posturi pot prelua reportajul de la acea televiziune, admiţând astfel revictimizarea persoanei. Prin urmare, este important ca materialul să fie exclus nu doar de pe pagina web a instituţiei media, ci şi de pe motoarele de căutare. Acest lucru a fost confirmat şi de reprezentanţii Centrului Naţional pentru Protecţia Datelor cu Caracter Personal, Sergiu Vozian şi Nicolae Lungu, care au specificat că operatorul este obligat de lege să şteargă postarea şi să se asigure că aceasta nu poate fi găsită nici prin motoarele de căutare, în caz contrar ingerinţa în viaţa privată continuă să se menţină.

Unii participanţi la discuţii, între care parlamentara Corina Fusu, jurnalistele Alina Ţurcanu, şi Alina Radu  au accentuat că în ultima perioadă calitatea mass-media şi a jurnalismului din Moldova s-a înrăutăţit, jurnaliştii nu au capacitatea de a se autoreglementa, iar reporterii nu întotdeauna se pot opune cerinţelor non-deontologice ale editorilor şi producătorilor la realizarea materialelor. Reprezentanta Centrului de Resurse pentru Drepturile Omului, Victoria Apostol, a criticat jurnaliştii că nu promovează toleranţa, deseori perpetuând steriotipurile existente în societatea moldovenească. Ea a exemplificat prin faptul că presa colectează și difuzează informaţii negative sau având conotaţii sexiste despre femei, solicitând administratorilor site-urilor să modereze comentariile venite din partea cititorilor şi să excludă expresiile şi aprecierile ofensatoare. Deputatul Chiril Lucinschi, fost preşedinte al Comisiei parlamentare mass-media, s-a referit la necesitatea ca jurnaliştii să se conducă de normele deontologice profesionale şi de bunul simţ. În opinia sa, este o lipsă de bun simţ să începi buletinele de ştiri cu omoruri, accidente, senzaţii tari.

Prezenţi la discuţii, experţii media s-au pronunţat pentru consolidarea autoreglementării jurnalistice. „Dacă cetăţenii şi-ar cunoaşte mai bine drepturile, unii jurnalişti ar risca să umble ani în şir prin judecăţi”, a spus Ion Bunduchi, expert la Asociația Presei Electronice. El le-a sugerat jurnaliştilor şi editorilor să descifreze bine sintagma “viaţa privată”, să studieze normele deontologice şi legislaţia, inclusiv dosarele de la CEDO, multe dintre care ţin anume de încălcarea dreptului la viaţa privată. Directoarea Centrului pentru Jurnalism Independent, Nadine Gogu, s-a referit la necesitatea organizării unor mini-traininguri pe marginea anumitor aspecte problematice din punct de vedere etic, chiar în cadrul instituţiilor media.

Şedinţa Consiliului de Presă şi discuţiile publice au fost precedate de o serie de declaraţii, apeluri, acţiuni de protest ale activiştilor şi organizaţiilor societăţii civile, nemulţumite de felul  cum Pro TV Chişinău a tratat subiectul despre profesoară victimă a răzbunării. Participanţii la discuţii au salutat mobilizarea exemplară, în acest caz, a societăţii care a sărit în apărarea unui cetăţean simplu.

Dezbaterea a fost organizată în cadrul proiectului „Promovarea celor mai bune practici de reflectarea a drepturilor omului în mass-media”, implementat de API cu suportul organizaţiei Civil Rights Defenderfs.