Jurnalişti de la mai multe instituţii mass-media din nordul ţării au fost instruiţi cum să scrie corect şi obiectiv despre cazurile de încălcate a drepturile omului, au primit sfaturi utile şi pertinente cum să implice specialişti, în calitate de surse eficiente de informare şi de consultanţi în probleme juridice, dar şi cum să determine autorităţile locale să ofere informaţii relevante cetăţenilor.

12 jurnalişti din presa locală şi regională, participanţi activi la trainingul „Drepturile omului în mass-media între senzaţional şi utilitate”, organizat de API la 7 noiembrie la Bălţi, au remarcat că sunt interesaţi de tematica drepturilor omului, despre care scriu des materiale, dar deseori se confruntă cu diverse probleme care fac dificilă munca reportericească. Aceştia au spus că cetăţenii apelează des la ajutorul jurnaliştilor pentru a le soluţiona anumite probleme, inclusiv cele pe care nu le rezolvă autorităţile. Deşi semnalează mai multe încălcări ale drepturilor omului  jurnaliştii, în special, cei din mun. Bălţi, se confruntă cu ne dorinţa mascată a  autorităţilor locale de a oferi răspunsuri operative şi complete la întrebările adresate de cetăţeni prin intermediul ziarelor, invocând diferite pretexte. Informaţiile oferite de funcţionari prin proceduri oficiale poartă, de regulă, caracter formal, care nemulţumeşte jurnaliştii şi cetăţenii. Participanţii la instruire au invocat interesul redus pentru colaborare din partea juriştilor din zona de nord, care ar oferi asistenţă şi consultanţă în astfel de situaţii, a unor expertize la articolele şi investigaţiile înainte de a fi publicare, care ar evita implicarea presei în procese de judecată costisitoare şi de lungă durată.

În acest context, Marina Bzovaia, redactor-şef adjunct la ziarul „SP” din Bălţi specifică: „Noi publicăm, practic, în fiecare număr materiale despre încălcarea anumitor drepturi ale omului, semnalate de cititorii noştri. Alteori, nu putem face acest lucru, deoarece  răspunsul care vine cu întârziere din partea primăriei sau a altor instituţii este unul formal, lipsit de logică şi înţeles. Puterea locală refuză, categoric, să ofere informaţii la telefon, obligându-ne să urmăm procedurile anevoioase de obţinere a informaţiei de interes public. În plus, nu avem un jurist angajat permanent care ar citi materialele noastre înainte de a fi publicate şi a evita anumite probleme de judecată”.

O situaţie similară a fost expusă şi de Eremia Zbârciog, redactorul-şef al ziarului „Patria mea” din Făleşti: „La noi a activat un jurist timp de opt ani. Acesta oferea consultaţii gratuite cititorilor şi consulta jurnaliştii din redacţie referitor la materialele care urmau să fie publicate. A fost extrem de util, dar a plecat din cauza salariului mic. Lipsa lui o simţim foarte mult”.

În calitatea sa de avocată, instructoarea Olivia Pârţac a recomandat jurnaliştilor să colaboreze mai des cu  organizaţiile neguvernamentale în domeniul drepturilor omului locale, care oferă asistenţă şi consultanţă gratuită, să folosească toate ocaziile şi să solicite asistenţă de la experţii în domeniu din Chişinău care vin în teritoriul, să se adreseze parajuriştilor care activează în zonă. O. Pârţac a mai adăugat: „Sunt jurişti, avocaţi începători, tineri care vor să se afirme, care pot oferi servicii gratuite, important ca aceştia să fie identificaţi şi atraşi în activitatea mass-media, care, la rândul ei, ar contribui la vizibilitatea muncii şi promovarea acestor persoane”.

Un alt trainer, jurnalistul Ion Bunduchi i-a sfătuit pe participanţi să mediatizeze insistent cazurile când autorităţile locale îngrădesc accesul la informaţie, să semnalizeze, de câte ori este nevoie, organele abilitate ale statului, organizaţiile societăţii civile care apără drepturile omului. El a mai precizat: „Jurnaliştii trebuie să publice răspunsurile autorităţilor, chiar şi cele cu caracter formal, alături de întrebările cititorilor care semnalează o încălcare sau alta, însoţite de comentariile jurnaliştilor despre atitudinea iresponsabilă a funcţionarilor, astfel ca cetăţenii să-şi de-a seama că aceştia nu muncesc în interesul lor, aşa cum ar trebui să fie”.

Participanţii la instruire au primit sfaturi cum să procedeze atunci când sunt ameninţaţi de către protagoniştii unor materiale care au fost sau urmează să fie publicate, care sunt instanţele juridice naţionale şi internaţionale, dar şi procedurile existente pentru a-şi apăra drepturile, cum să acţioneze în anumite situaţii de criză care apar în societate, care sunt drepturile şi obligaţiunile jurnaliştilor din punctul de vedere al respectării Codului deontologic etc.

Evenimentul a fost organizat de API  în cadrul proiectului „Promovarea celor mai bune practici de reflectare a drepturilor omului în mass-media”, finanţat de Civil Right Defenders (Suedia).