17 aprilie 2012
REPORTER SPECIAL: Reforma în descentralizare - o metodă de incluziune socială a grupurilor vulnerabile

La 5 aprilie a.c., parlamentul a adoptat „Strategia Naţională de Descentralizare”. Potrivit acestui document, reforma de descentralizare se va desfăşura în baza conceptului de egalitate de gen şi drepturile omului, în scopul sporirii participării grupurilor vulnerabile la luarea deciziilor şi eliminării discriminării.

Alexandra Cozma, din satul Schinoasa, raionul Călăraşi, localitate populată de etnici romi, nu înţelege prea bine ce presupune reforma de descentralizare, dar, a tot auzit de la consăteni că aceasta va aduce doar beneficii. „Îmi spunea cineva că acum, noi, oamenii simpli, îl putem ajuta pe primar să rezolve treburile satului. Sper că vor avea de câştigat mai mult copiii. Eu, să vă spun drept, am învăţat numai patru clase, dar vreau ca băiatul meu şi fata să aibă aceleaşi drepturi cum au toţi copiii, cetăţeni ai Republicii Moldova, să absolvească un liceu, pe urmă să facă studii mai departe”, spune femeia. Alexandra nu doreşte ca copiii ei să-i calce pe urme. „Mă voi strădui să-i ajut ca să aibă o profesie, să nu ajungă ca mine să tragă sapa. Altceva nu am fost învăţată sa fac”, spune locuitoarea satului Schinoasa.

Localitatea Schinoasa aparţine comunei Ţibirica, raionul Călăraşi, iar conform recensământului din 2004, aici au fost înregistrat cca 300 de locuitori, preponderent de etnie romă. Mulţi locuitori au doar studii primare. Ion Mâţă, secretarul primăriei Ţibirica, afirmă că niciun locuitor din Schinoasa nu are studii superioare. „Majoritatea au doar patru clase, dar sunt câţiva care au şi studii gimnaziale”, spune Ion Mâţă.

Ghenadie Vîrtos, consultant principal la Direcţia Politici de Descentralizare din cadrul Cancelariei de Stat, afirmă că prin reforma descentralizării vor fi luate în calcul necesităţile specifice ale grupurilor vulnerabile, astfel încât acestea să nu rămână în afara procesului de dezvoltare locală. „Dezvoltarea locală trebuie să se producă conform principiilor solidarităţii sociale şi nediscriminării, în aşa fel ca toţi cetăţenii să beneficieze de servicii publice de calitate şi în mod echitabil”, a declarat Ghenadie Vîrtos.

Şi Silvia Arap, din satul Ursari, raionul Călăraşi vrea o schimbare în localitatea sa. Acum 30 de ani a absolvit Şcoala de Arte din oraşul Soroca, specialitatea Regie. Femeia este de etnie romă. A activat 14 ani ca organizator al evenimentelor culturale în satul natal, dar acum, deoarece casa de cultură nu mai funcţionează, stă acasă. Silvia Arap îşi doreşte mult ca locuitorii din Ursari, inclusiv copiii, să fie implicaţi în mai multe activităţi socio-culturale, ca să le fie şi lor viaţa mai interesantă. „Ne este greu, nu avem în sat un punct medical, un magazin, nu mai vorbesc de o casă de cultură unde să poţi privi un spectacol sau un film. În sate oamenii muncesc mai mult la pământ, dar, tot vor mai multe evenimente culturale. Viaţa şi aşa este grea, dacă nu încercăm singuri să ne-o facem mai frumoasă, nimeni nu va face asta pentru noi”, afirmă femeia.

Satul Ursari face parte din componenţa comunei Buda, raionul Călăraşi. Aici sunt înregistraţi 285 locuitori, dintre care 235 sunt de etnie romă.

Simion Ibrian, din Vulcăneşti, raionul Nisporeni, sat locuit de romi, este mai sceptic în privinţa implementării reformei descentralizării. Bărbatul spune că va trebui să treacă mult timp ca oamenii să nu mai aibă prejudecăţi faţă de romi. „Dacă la nivel administrativ cetăţeanul de etnie romă este văzut bine, mai grav este în organele de drept, care ne discriminează la orice pas.

Dacă s-a furat ceva din localităţile vecine, sunt suspectaţi cetăţenii romi. Pentru ca această reformă să aibă succes, trebuie ca organele statului să fie instruite cum să se comporte cu toţi cetăţenii, indiferent de etnie”, spune bărbatul.

Simion Ibrian lucrează de 25 ani ca profesor de istorie în şcoala din satul natal, iar acum este şi consilier local al comunei Cioreşti, din care face parte şi satul Vulcăneşti. Simion Ibrian afirmă că doreşte foarte mult ca romii să fie implicaţi în activitatea comunităţii. „Voi apăra şi voi promova imaginea romilor din localitate, fiindcă iniţiativa de schimbare trebuie să vină de la noi, iar mai apoi vom fi încurajaţi şi susţinuţi şi de alte organe”, afirmă profesorul, care este unica persoană de etnie romă cu studii superioare şi care activează în localitate. În satul Vulcăneşti locuiesc 1137 de cetăţeni de etnie romă.

Ghenadie Vârtos menţionează că în cadrul descentralizării şi asigurării autonomiei locale, o atenţie deosebită se va acorda incluziunii sociale a grupurilor vulnerabile şi marginalizate, pentru a asigura capacitatea lor de a influenţa deciziile autorităţilor locale şi de a participa la elaborarea strategiilor de dezvoltare locală. „Această metodologie presupune o manieră participativă de luare a deciziilor la nivel de comunitate inclusiv pe bază nediscriminatorie”, specifică reprezentantul Cancelariei de Stat.

Potrivit Anexei nr.4 a „Strategiei Naţionale de Descentralizare”, grupurile vulnerabile sunt victime ale excluziunii sociale, din cauza sărăciei, stigmatizării şi discriminării. În aceeaşi anexă este stipulat că: „În Moldova, grupurile vulnerabile au fost identificate în conformitate cu criteriile de: venit, vârsta, dizabilitatea, limba/etnia, religia, regiunile rurale, genul şi ocupaţia”.

Strategia Naţională de Descentralizare va intra în vigoare odată cu publicarea ei în Monitorul Oficial. Proiectul Strategiei şi Planul de Acţiuni pe anii 2012-2015 au fost elaborate şi aprobate iniţial de Guvern, în colaborare cu: Programul Comun de Dezvoltare Locală Integrată (PCDLI), Consiliul Europei, Entitatea Naţiunilor Unite pentru Egalitatea de Gen şi Abilitarea Femeilor, sprijinul financiar fiind acordat de către Guvernul Suediei.

Lilia Zaharia
Asociaţia Presei Independente