17 octombrie 2011
Respectarea eticii jurnalistice în presa locală din Republica Moldova Asociaţia Presei Independente a lansat în premieră studiul „Respectarea eticii jurnalistice în presa locală din Republica Moldova: principii şi realitate”. Lucrarea a avut drept scop să determine necesitatea autoreglementării în mass-media, să identifice problemele de ordin deontologic. Totodată, lucrarea conţine şi acţiuni concrete pentru remedierea situaţiei. Studiul „Respectarea eticii jurnalistice în presa locală din Republica Moldova: principii şi realitate” a avut drept scop să determine necesitatea autoreglementării în mass-media, să identifice problemele de ordin deontologic și să vină cu soluţii pentru remedierea acestora. Sondajul a avut drept grup-ţintă presa scrisă regională și locală, inclusiv din UTA Gagauz-Yeri și regiunea transnistreană. Principalele rezultate ale acestui studiu includ date privind practicile curente de reflectare a subiectelor sensibile din punct de vedere etic și necesităţile mass-media,
precum și percepţia jurnaliștilor asupra rolului autoreglementării în reflectarea diferitor dileme etice. Obiectivele studiului au fost de a identifica în ce măsură jurnaliștii sunt la curent cu existenţa Codului deontologic al jurnalistului și în ce măsură îl utilizează în activitatea lor, precum și de a identifica necesităţile presei locale în sensul instruirii în domeniul deontologiei profesionale.
Potrivit studiului, în multe ziare din R. Moldova se remarcă un pronunţat partizanat politic faţă de guvernare sau alte partide politice. Cu mici excepţii, jurnaliștii nu separă clar faptul de opinie, servind cititorului păreri deja formate, fără a-i lăsa acestuia posibilitatea de a-și crea propria părere în baza unei informaţii echidistante și corecte. Plagiatul în presă, asigurarea protecţiei surselor, evitarea conflictelor de interes sunt alte teme/subiecte problematice care figurează de cele mai multe ori în rapoartele și studiile relevante.
Una din problemele care poate afecta profesionalismul jurnaliștilor este legată de salariile mici. Din această cauză, ei sunt nevoiţi să caute servicii suplimentare în domenii adiacente, fie că e vorba de politic, economic sau divertisment. Prin urmare, e destul de dificil de evitat conflictul de interese, care deseori nici nu este perceput de către breasla jurnalistică ca o abatere de la standardele deontologice. O altă problemă este fluctuaţia cadrelor, în unele redacţii membrii echipelor editoriale se schimbă de câteva ori pe an. Lipsa instruirilor in-house (în cadrul redacţiilor), ca și lipsa codurilor de etică interne, își lasă deseori amprenta pe calitatea conţinutului produsului media. Un rol aparte în acest proces îl are și competiţia pentru câștigarea auditoriului, în care s-au lansat în ultimii ani majoritatea redacţiilor. În goană după senzaţional, care prinde la public, jurnaliștii uită deseori de etică și deontologie, fapt ce rezultă în violenţă, sânge, imagini și limbaj obscen în ziare și pe ecrane.
Datele chestionării relevă anumite tendinţe în comportamentul jurnaliștilor în ceea ce privește etica profesională. Situaţia e relativ bună la compartimentele respectarea drepturilor persoanelor minore, evitarea conflictului de interese, respectarea prezumţiei nevinovăţiei și utilizarea limbajului jurnalistic, respectarea dreptului de autor. Astfel, abaterile înregistrate pe segmentele date sunt mai mult sau mai puţin minore, respondenţii alegând cu preponderenţă decizii echilibrate din punct de vedere etic.
Lucrurile stau mai rău la capitolele identificarea persoanelor suspectate, delimitarea conţinutului publicitar de cel editorial, asigurarea echilibrului surselor, acordarea dreptului la replică. O mare parte a jurnaliștilor din redacţiile chestionate admit abateri de la aceste principii deontologice, uneori fără a conștientiza că e vorba de astfel de încălcări.
Studiul „Respectarea eticii jurnalistice în presa locală din Republica Moldova: principii şi realitate” a fost elaborat în cadrul proiectului „Fortificarea capacităţii presei scrise regionale în respectarea eticii jurnalistice”, implementat de Asociaţia Presei Independente în parteneriat cu Civil Rights Defenders, finanţat de SIDA. Opiniile exprimate în acest studiu aparţin autorilor şi nu reflectă în mod neapărat poziţia finanţatorilor.
Studiul poate fi accesat la acest link:
|