Pandemia de COVID-19 a reconfirmat că oamenii gândesc și acționează emotiv, iar în cazul dezinformărilor despre noul coronavirus și vaccinare, unii tind să creadă pseudo-experților de pe rețelele sociale și mai puțin științei sau medicilor.

De câteva luni, în satul Sipoteni din raionul Călărași locuitorii nu mai aruncă gunoiul menajer în locuri dosite, dar îl colectează. Localitatea este acum mai curată datorită unui proiect finanțat de Uniunea Europeană și implementat de Agenția de Cooperare Internațională a Germaniei (GIZ).

Elevii și cadrele didactice de la Liceul Teoretic „Constantin Spătaru” din orașul Leova cunosc foarte bine cum să eficientizeze resursele energetice: au grijă să deconecteze întrerupătoarele când ies din clase, nu lasă robinetul să curgă fără folos în camera de baie și deconectează calculatoarele atunci când nu mai au nevoie de conexiunea la Internet. 

Pe 11 iulie vor avea loc alegeri parlamentare anticipate, iar concurenții electorali își promovează imaginea și fac agitație inclusiv prin publicitatea în sursele media. La modul practic, însă, politicienii și partidele înscrise în cursa electorală recurg la diverse tertipuri pentru a evita această raportare și de multe ori maschează publicitatea în articole și reportaje cu caracter social sau cultural. 

Convenția de la Istanbul „distruge valorile și tradițiile creștine”, „promovează avortul”, „legalizează căsătoriile între persoanele de același sex”, „interzice Paștele” sau „profanează sistemul educațional”. Acestea sunt doar câteva falsurile despre Convenția Consiliului Europei privind prevenirea şi combaterea violenței împotriva femeilor şi a violenței domestice (numită și Convenția de la Istanbul).