10 iulie 2009
România – “dușmanul” statalităţii moldovenești?

Introducerea regimului de vize pentru cetăţenii români, expulzarea ambasadorului României de la Chişinău, înrăutăţirea relaţiilor economice dintre R. Moldova şi România – acestea sunt rezultatele acuzaţiilor grave aduse de autorităţile moldovene statului vecin îndată după protestele din 7 aprilie. De atunci actuala guvernare nu mai conteneşte să acuze Bucureştiul că ar fi încercat să organizeze o lovitură de stat la Chişinău. Dovezi? Preşedintele în exerciţiu Vladimir Voronin şi procuratura ezită să le prezinte.

În mai toate luările sale de cuvânt de la 7 aprilie încoace, V. Voronin a adus drept „dovezi” în susţinerea învinuirilor sale împotriva României lozincile pro-româneşti scandate de protestatari, arborarea drapelului României pe clădirea Preşedinţiei, participarea membrilor unei „organizaţii extremise” din România (Noua Dreaptă – n.r.) la evenimentele stradale de la Chişinău, modul în care presa din România a reflectat acţiunile de protest din capitala moldovenească şi acordarea de consultanţă politică partidelor de opoziţie de către Ambasada României din R. Moldova. La aceleaşi „probe” face referire şi Vladimir Ţurcan, preşedintele comisiei de investigare a evenimentelor din 7 aprilie care, la una din ultimele sale conferinţe de presă, a declarat că, potrivit versiunii de bază, România ar fi implicată în organizarea protestelor. Niciuna din probe însă nu demonstrează implicarea României în violenţele de la 7 aprilie. Dar să le luăm de la un capăt.

Cine a arborat drapelul României?

Până astăzi, nici Procuratura Generală, nici comisia de anchetare a evenimentele din 7 aprilie nu a stabilit cine anume a arborat tricolorul românesc pe edificiul prezidenţial. Ion Galaţchi şi Dragoş Muşteaţă, cei doi tineri care au reuşit să urce pe acoperişul Preşedinţiei şi să instaleze acolo drapelul Uniunii Europene (UE), afirmă că nu ştiu cine a arborat tricolorul. Băieţii susţin că uşa care duce spre acoperişul Preşedinţiei era încuiată. Cheile se aflau la agenţii pazei prezidenţiale care i-au şi însoţit pe acoperiş pentru a instala drapelul UE. Dragoş mai afirmă că după ce au arborat stindardul european, împreună cu Ion şi paznicii au coborât de pe acoperiş, ultimii încuind uşa în urma lor. Tânărul ne-a declarat că, peste cinci minute, când a ieşit din Preşedinţie, a văzut că pe clădire era arborat tricolorul românesc. Cine l-a arborat? Procuratura încă nu a stabilit…

Galaţchi şi Muşteaţă au arborat steagul UE şi pe clădirea Parlamentului. Tinerii zic că niciodată nu ar fi reuşit să urce pe acoperişurile celor două edificii fără permisiunea pazei lui Vladimir Voronin (în cazul Preşedinţiei) şi a deputatului Vladimir Ţurcan (în cazul Parlamentului). Ţurcan nu a negat niciodată că a negociat cu protestatarii instalarea drapelului UE pe clădirea legislativului, afirmând că astfel a sperat că masele se vor linişti. Prin urmare, Procuratura ar trebui să-i ceară socoteală lui Ţurcan şi pazei prezidenţiale pentru apariţia pe acoperişurile celor două clădiri a drapelelor unor state străine.

„Noua Dreaptă” respinge acuzaţiile

Implicarea în organizarea dezordinilor în masă de la Chişinău a membrilor organizaţiei române „Noua Dreaptă” a fost respinsă categoric de reprezentanţii filialei din R. Moldova a asociaţiei. Potrivit lor, persoana care apare în filmul „Atac asupra Moldovei” şi despre care se spune că ar fi membru al „Noii Drepte” nu are nimic în comun cu organizaţia. Persoana în cauză ar fi membră a unei alte organizaţii, cu care „Noua Dreaptă” nu colaborează.

„Încă înainte de alegerile din 5 aprilie, am dedus o eventuală criză în R. Moldova, pentru care am atenţionat membrii organizaţiei noastre, dar şi pe toată lumea de bună credinţă, spre a nu se implica în acţiuni violente, în speranţa evitării vărsării de sânge, a distrugerilor şi, ce este mai important, pentru a nu permite dezbinarea în profunzime a societăţii moldoveneşti”, se arată într-o declaraţie a filialei din R. Moldova a “Noii Drepte”.

Lozinci de pe timpuri

„Scandarea de lozinci pro-româneşti nu poate fi folosită drept probă întru învinuirea statului român de organizarea unei încercări de lovitură de stat. E un argument care nu rezistă criticii”, consideră general-maiorul de poliţie Anton Gamurari, fost comandat al brigăzii de poliţie cu misiuni speciale. Potrivit lui, în R. Moldova tradiţia „strigăturilor” unioniste a fost încetăţenită încă în 2002, în timpul protestelor anticomuniste organizate de Iurie Roşca. „Atunci, tinerii erau încurajaţi să scandeze lozinci pro-româneşti. În timp, s-a creat o obişnuinţă…”, explică Gamurari.

Mediatizarea activă a acţiunilor de stradă de la Chişinău de către mass-media din România este un alt „argument” în arsenalul acuzatorilor. “Jurnaliştii sunt obligaţi să reflecte astfel de evenimente. Să nu uităm că nu doar presa din România, ci şi cea din Rusia, Ucraina, Franţa, Italia, Germania etc. a scris despre protestele din Moldova. Niciun judecător nu ar accepta o astfel de probă la dosar”, susţine Anton Gamurari.

Nu există dovezi nici pentru acuzaţiile de acordare a consultanţei politice liderilor opoziţiei de către Ambasada României la Chişinău. Liderii opoziţiei au negat că ar fi fost consultaţi înainte de alegeri de reprezentanţii misiunii diplomatice române, iar Procuratura Generală nu a prezentat probe care să demonstreze contrariul.

Singura probă – un preot

Singura probă indirectă de implicare a statului român în evenimentele de la 7 aprilie este participarea preotului de origine română Johnattan Netanyahu la proteste. Netanyahu este cetăţean al României, dar şi al Statelor Unite ale Americii, fiind arestat şi ţinut până în prezent în arest pentru că… pe 7 aprilie a aruncat cu o piatră în direcţia Parlamentului. Deşi bărbatul susţine că a făcut-o din supărare pentru că fusese atacat cu gaze lacrimogene, poliţiştii l-au arestat, acuzându-l de organizarea evenimentelor din acea zi. Ulterior, susţine avocatul preotului, Roman Mihăieş, învinuirea i-a fost schimbată, iar Netanyahu este cercetat acum pentru participare la violenţe. Potrivit lui, forţele de ordine nu au demonstrat că sticlele de benzină găsite în apartamentul închiriat de preot urmau a fi utilizate la proteste. Mai mult, Netanyahu susţine că sticlele nu îi aparţin.

Pe de altă parte, procurorul Igor Popa ne-a declarat că pe sticlele cu benzină au fost descoperite amprentele preotului. Tot el susţine că organele de anchetă au reuşit să descopere şi alte probe care demonstrează implicarea lui Netanyahu în violenţele din 7 aprilie. Popa a refuzat însă să ofere mai multe detalii, precizând că în scurt timp urmărirea penală ar putea fi încheiată, iar dosarul - transmis în judecată.

UE nu a văzut probe împotriva României

Într-un interviu acordat postului de televiziune online Jurnal TV, reprezentantul special al UE în R. Moldova, Kalman Mizsei, a declarat că autorităţile de la Bucureşti nu au fost implicate în evenimentele de la 7 aprilie. „Până acum, Uniunea Europeană nu a văzut nicio probă care ar demonstra contrariul. Este trist că relaţiile moldo-române au degradat în aşa mod. Sperăm că acestea se vor ameliora cât mai curând posibil, pentru că România este unul din cei mai importanţi parteneri economici ai R. Moldova”, a mai spus oficialul european.

Acuzaţii şi pentru Serbia

La puţin timp de la evenimentele din 7 aprilie, Vladimir Voronin a mai acuzat de implicare în organizarea violenţelor de la Chişinău şi Serbia. Preşedintele în exerciţiu a declarat într-un interviu pentru ziarul portughez „El Pais” că şi acest stat, alături de serviciile secrete române, a fost implicat în evenimentele de la Chişinău. “La intrare (Preşedinţia - n.r.) am fotografiat un iugoslav cu documente ale unei instituţii nord-americane. În 7 aprilie, au existat şapte persoane din Serbia care au condus evenimentele şi agenţi ai serviciilor de securitate din România. Avem totul filmat şi le putem identifica pe toate bestiile care au bătut poliţişti. Îi vom aresta şi judeca”, declara atunci Voronin.

Peste două luni Vladimir Ţurcan avea să declare că autorităţile de la Chişinău nu au acuzat niciodată Serbia, ci doar cetăţeni sârbi de implicare în violenţele din capitala R. Moldova.

„Presupunerile vizavi de implicarea cetăţenilor sârbi în acţiunile din 7 aprilie au fost demonstrate. Aceste persoane au fost depistate. Ele au vizitat R. Moldova în campania electorală pentru alegerile din 5 aprilie şi sunt cunoscute în Georgia, Ucraina şi fosta Iugoslavie ca persoane utilizate de serviciile secrete pentru a provoca diferite tulburări în masă”, a declarat Ţurcan.

Oficialul a evitat să dea numele cetăţenilor sârbi.

“Secretul anchetei…”

Solicitat de OBIECTIV, procurorul general, Valeriu Gurbulea, a refuzat să ne dea detalii despre probele împotriva României, specificând că investigaţiile în dosarele deschise în urma evenimentelor din 7 aprilie nu sunt încă terminate. “Lucrăm pe toate dimensiunile atât în ceea ce priveşte incendierea Parlamentului, devastarea celor două instituţii de stat, instigatori etc. Cât priveşte implicarea României, am adresat mai multe interpelări statului român referitor la atacul cibernetic asupra serverelor mai multor instituţii de stat din R. Moldova, atacuri executate din România”, ne-a declarat Gurbulea. Procurorul susţine că nu ştie când ar putea fi finalizat dosarul şi expediat în judecată, dar ne-a asigurat că ar exista probe cu privire la implicarea României în protestele din 7 aprilie, pe care nu poate să le facă publice.

Mariana RAŢĂ