4 iunie 2009
Cum eradicăm corupţia în R. Moldova

ÎNDRUMAR PENTRU GUVERNANŢI

În ianuarie a.c., Alianţa Anticorupţie a elaborat un set de recomandări pentru agendele electorale ale partidelor politice, încurajând partidele să le includă în programele lor. Unele acţiuni anticorupţie recomandate de Alianţa Anticorupţie se regăsesc în programele electorale ale partidelor parlamentare, altele – mai puţin.

OBIECTIV i-a rugat pe reprezentanţii societăţii civile să răspundă la următoarele întrebări:

1. Care sunt, în opinia dvs., acţiunile anticorupţie care ar trebui să fie discutate şi realizate în primul rând de viitorul Parlament şi Guvern?

2. Ce sectoare, în opinia dvs., continuă a fi afectate grav de corupţie în pofida acţiunilor anticorupţie realizate în cadrul Planului Preliminar de Ţară?

„Câteva dosare de rezonanţă împotriva exponenţilor puterii ar contribui la acordarea încrederii în autorităţile statului”

Corneliu Gurin, expert juridic, Centrul de Analiză şi Prevenire a Corupţiei

1. Consider că viitorului Parlament şi Guvern trebuie să realizeze următoarele acţiuni anticorupţie:

a) Prevenirea şi combaterea corupţiei mari prin limitarea protecţiei politico-administrative a celor culpabili. Câteva dosare de rezonanţă asupra exponenţilor puterii ar determina schimbarea de atitudine şi mentalitate, ar contribui la acordarea încrederii în autorităţile statului şi în fermitatea eforturilor anticorupţie ale acestora.

b) Asigurarea libertăţii de opinie şi exprimare, în special a mass-media. Este necesar un complex de măsuri, dar prioritare rămân: reforma reală a IPNA Teleradio-Moldova şi a Consiliului Coordonator al Audiovizualului; neadmiterea sau pedepsirea promptă şi eficientă a persecuţiilor şi intimidărilor pentru exprimarea opiniilor; crearea mecanismelor pentru susţinere economică (financiară) a mass-media scrise şi electronice.

c) Implementarea adecvata, plenară şi cu maximă promptitudine a pachetului de legi şi acte normative anticorupţie, adoptate în 2008: Legea cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public, Legea cu privire la conflictul de interese, Legea privind codul de conduită a funcţionarului public, Legea cu privire la prevenirea şi combaterea corupţiei, Legea privind transparenţa în procesul decizional, Legea privind verificarea titularilor şi candidaţilor la funcţii publice, Metodologia de evaluare a riscurilor de corupţie în instituţiile publice, Hotărârea Guvernului pentru aprobarea Regulamentului privind mecanismul de semnalare şi monitorizare a nivelului corupţiei în autorităţile publice.

d) Asigurarea independenţei şi inviolabilităţii justiţiei şi a procuraturii, reducerea până la eliminare totală a controlului politic şi administrativ care poate fi exercitat asupra justiţiarilor de către alte autorităţi publice. Sancţionarea legală mai dură a celor culpabili, aplicarea pedepselor privative de libertate şi drepturi, a confiscărilor pentru fapte de corupţie.

e) Modificarea Legii privind declararea şi controlul veniturilor şi al proprietăţii demnitarilor de stat, judecătorilor, procurorilor, funcţionarilor publici şi a unor persoane cu funcţie de conducere sau adoptarea unei noi legi în domeniu, crearea unei instituţii independente care va primi şi verifica declaraţiile de avere.

f) Adoptarea unei legi privind ancheta parlamentară sau publică, prin includerea obligatorie în aceste comisii a reprezentanţilor opoziţiei, societăţii civile şi mass-media, stabilirea posibilităţii respingerii creării comisiilor doar cu vot calificat al deputaţilor (2/3).

g) Implementarea planurilor şi programelor anterior adoptate, elaborarea şi implementarea unei noi strategii anticorupţie, continuarea colaborării cu instituţiile internaţionale care acordă asistenţă în domeniul respectiv şi cele conexe.

2. Chiar dacă în cadrul Planului Preliminar de Ţară au fost realizate o serie de acţiuni anticorupţie, totuşi, mai multe sectoare continuă a fi afectate grav de corupţie. Este vorba de administraţia publică centrală şi locală, organele de drept (procuratura, poliţia, CCCEC, vama), justiţia, învăţământul şi medicina.

„Justiţia a primit mai multe cartonaşe galbene”

Vadim Pistrinciuc, Lector, Facultatea Sociologie şi Asistenţă Socială USM, Centrul Naţional pentru Transparenţă şi Drepturile Omului

1. a) În primul rând, este necesară analiza detaliată şi cel mai important multi-dimensională a problemei justiţiei din Republica Moldova. În acest sens lucrurile trebuie să demareze cu o diagnoză clară a constrângerilor structurale şi de orice alt gen asupra actului de justiţie. Caietul de politici al Alianţei în acest sens propune câteva modalităţi. Ulterior este necesar elaborarea unui plan de acţiuni emergente în domeniul înlăturării tuturor factorilor de imparţialitate al justiţiei din Republica Moldova. Or, în ultimul timp, justiţia a primit mai multe cartonaşe galbene şi calificative descurajatoare din partea publicului şi societăţii civile.

b) Revizuirea şi actualizarea de către guvern a strategiei anticorupţie, care ar presupune o regândire în conformitate cu paradigmele tradiţionale de „luptă cu corupţia”. În acest sens, prioritate trebuie acordată modalităţii de sporire a performanţei instituţionale a actorilor implicaţi în acest proces, precum şi modificarea indicatorilor de măsurare şi realizare a performanţei. Indicatorii trebuie să fie mai ambiţioşi şi evident să ţintească mult mai departe şi mai larg decât „detectarea” câtorva cazuri de corupţie. Crearea mecanismelor reale de implicare a mass-media şi a societăţii civile este un imperativ. Dar, atenţie, această implicare în cele din urmă trebuie să fie una de inerţie, „naturală”, accesibilă pentru toţi – grupuri de cetăţeni, organizaţii neguvernamentale, presă locală, naţională, independentă sau de stat.

c) Inventarierea barierelor administrative, legale, psihologice şi de orice alt fel care împiedică dezvoltarea mediului de afaceri. Or, în condiţii de criză economică, libertatea şi confortul oamenilor de afaceri, precum şi slăbirea oricăror modalităţi de corupere a acestora, poate avea un impact esenţial asupra atenuării efectelor crizei precum şi a revigorării încrederii oamenilor în oportunităţile economice din ţară.

d) Ridicarea „moratoriului ascuns” de examinare a cazurilor grave de corupţie cu implicarea funcţionarilor publici de nivel înalt. Lipsa unor dosare de acest fel demonstrează, de fapt, existenţa lor.

e) Instituirea unui control civic asupra executării politicilor anticorupţie.

2. Într-o societate cu o democraţie puternică cazurile cu rezonanţă de implicare a funcţionarilor de rang înalt în acţiuni de corupţie nu încetează vreodată. Cât de incomode nu ar fi opiniei publice, imaginii instituţiilor etc. Reieşind din aceasta, aş menţiona că acţiunile anticorupţie trebuie să fie orientate asupra cazurilor deosebit de grave, complicate, care prevăd implicarea în primul rând a celor care se află în serviciul public sau au fost aleşi să apere interesele acestuia. În acelaşi timp cred că niciun domeniu din cele monitorizate pe parcursul implementării PPŢ, nu este “ferit“ de corupţie, doar că acţiunile de această dată trebuie să fie mult mai tranşante şi ultimative.

Comentarii: