4 iunie 2009
Societatea va controla CCCEC printr-un consiliu civil

Bunele practici americane „exportate” în R. Moldova

Societatea civilă va fi cu ochii pe Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei (CCCEC), asta ne promit cei nouă membri ai Consiliului civil privind monitorizarea CCCEC, care, potrivit unei hotărâri de guvern, este „un grup reprezentativ al societăţii civile, independent şi imparţial, fără statut de persoană juridică, de monitorizare, evaluare şi consultare a CCCEC de către societate”. Consiliul civil s-a „născut” în chinuri. În vara anului trecut, Guvernul a fost criticat dur de Alianţa Anticorupţie, dar şi de donatorii străini pentru că încearcă să compromită ideea de Consiliu civil, limitându-i substanţial împuternicirile.

Executivul nu prea a ţinut cont de recomandările „partenerilor săi” şi la 29 octombrie 2008 a adoptat hotărârea cu privire la Consiliul Civil privind monitorizarea CCCEC. Astăzi, Consiliul civil are un şir de atribuţii, cum ar fi evaluarea rapoartelor anuale ale CCCEC până la expedierea lor Parlamentului, Guvernului şi Preşedintelui R. Moldova; evaluarea performanţelor CCCEC în conformitate cu obiectivele stabilite în planul anual de activitate al acestuia, cu elaborarea recomandărilor pentru anul următor de activitate; avizarea proiectului devizului de cheltuieli anuale ale CCCEC şi înaintarea recomandărilor privind planificarea bugetului până la expedierea acestuia Ministerului Finanţelor; recepţionarea sesizărilor de la cetăţeni şi remiterea lor către autorităţile competente etc.

Mircea Eşanu, secretarul Alianţei Anticorupţie, a declarat anterior că în practica internaţională Consiliul civil are mai multe împuterniciri, iar accesul la o serie întreagă de documente interne, accesibile în mod ordinar, fac într-adevăr posibilă monitorizarea, ceea ce nu putem spune în cazul R. Moldova. „Actualmente, avem un consiliu finanţat din bugetul de stat, care, în mare parte, are împuterniciri în limita legii accesului la informaţie, fiind în final o structură ineficientă”, afirmă Mircea Eşanu.

De altă părere sunt membrii Consiliului civil, dar şi reprezentanţii CCCEC. La 22 ianuarie a.c., Consiliul şi-a ales preşedintele (Alexandru Muravschi, Institutul de Politici Publice) şi vicepreşedintele (Grigore Ciocanu, neangajat în câmpul muncii). De atunci membrii Consiliului au elaborat Metodologia de monitorizare a CCCEC, Regulamentul de activitate şi Codul de Etică al membrilor săi.

Într-un interviu în exclusivitate pentru OBIECTIV Alexandru Muravschi ne-a explicat cum Consiliul civil îşi va realiza împuternicirile.

Care sunt atribuţiile Consiliului civil? De ce societatea are nevoie de un Consiliu civil?

Crearea Consiliului civil a fost una din acţiunile prevăzute în Planul Preliminar de Ţară (PPŢ), elaborat de către Guvernul R. Moldova în anul 2006, cu susţinerea Corporaţiei Provocările Mileniului. În alte state, dar în special în Statele Unite ale Americii, astfel de consilii şi-au demonstrat viabilitatea, modelul fiind „exportat” şi-n R. Moldova. Societatea are tot dreptul de a monitoriza activitatea organelor de drept. Astfel, Consiliul civil este un instrument nou pentru R. Moldova, prin intermediul căruia se va urmări în ce mod este utilizată puterea în activitatea organelor de drept.

Relaţiile dintre organele de forţă şi societatea civilă sunt foarte sensibile, pentru că organizaţiile obşteşti critică dur organele de forţă dacă încalcă drepturile omului. Pe de altă parte, CCCEC utilizează banii publici pentru a-şi desfăşura activitatea, de aceea se impune un control strict din parte societăţii civile, care are tot dreptul să ştie pentru ce şi cum este cheltuit bugetul instituţiei. Nu pot garanta şi nu pot promite că un Consiliu civil este cea mai bună „unealtă” în R. Moldova. Dar, în orice caz, un control din partea societăţii civile trebuie să existe şi sperăm că odată cu trecerea timpului Consiliul va demonstra că are dreptul la viaţă.

Nu credeţi că şi-n cadrul altor instituţii ar trebui create consilii civile?

S-a discutat posibilitatea monitorizării de către Consiliu şi a altor instituţii, cum ar fi Ministerul de Interne, Procuratura Generală, Serviciul Vamal, însă, deocamdată, rămân doar nişte intenţii nematerializate. Noi vom monitoriza doar activitatea CCCEC.

Consiliul va avea acces la documentele interne ale CCCEC, la informaţii din procesul de instrumentare a anumitor dosare?

Astăzi, suntem la etapa discutării împuternicirilor Consiliului. Am aprobat regulamentul, planul de lucru, codul de etică, strategia de comunicare. Este ceva nou pentru R. Moldova pentru că până acum n-a încercat nimeni să facă ceea ce intenţionăm să facem noi.

Aţi început procesul propriu-zis de monitorizare?

Nu, încă nu. Am avut câteva şedinţe cu reprezentanţii CCCEC. Abia săptămâna trecută Guvernul ne-a oferit un oficiu. Populaţia trebuie să înţeleagă că noi nu vom fi un organ de anchetă şi, respectiv, nu putem avea acces la documentele interne ale CCCEC. Noi doar vom analiza rapoartelor CCCEC.

De obicei, rapoartele CCCEC sunt triumfaliste. Cum veţi reuşi să depistaţi anumite lacune având acces doar la raportul anual al CCCEC?

În primul rând, vom analiza dacă planul de lucru al CCCEC a fost realizat sau nu, dacă activitatea CCCEC a fost în concordanţă cu legislaţia în vigoare etc. Mai apoi vom analiza bugetul şi vom aviza devizul de cheltuieli pentru anul viitor, pentru a ne asigura că este structurat în conformitate cu sarcinile CCCEC, politica administrativă internă şi politica de cadre.

Acum am cerut de la CCCEC informaţii ce ţin de procedura de lucru cu cetăţenii. Mă refer la „linia fierbinte” şi lucrul cu scrisorile. În plus, vom avea acces la rapoartele Transprency International-Moldova şi ale Alianţei Anticorupţie. Prin urmare, vom compara datele şi dacă vom depista careva discrepanţe, vom încerca să aflăm unde este veriga slabă. Vom face nişte concluzii, recomandări şi le vom transmite CCCEC. La fel, concluziile vor fi făcute publice. Problema e că noi nu suntem un organ reprezentativ, iar recomandări noastre nu au putere juridică. Rămâne la discreţia CCCEC dacă va ţine sau nu cont de ele. Noi trebuie să creăm atmosfera încrederii prin care organele abilitate pot începe procedura de anchetare în caz de necesitate asupra vreunui caz prezentat de noi în raportul de monitorizare.

Veţi lucra şi cu cetăţenii de rând?

Cetăţeanul de rând trebuie să înţeleagă că noi nu suntem un organ de anchetă şi la noi se pot adresa doar cu probleme legate de activitatea CCCEC. Am primit deja câteva sunete în care aceştia mi se plâng că au pierdut procesul în judecată şi că acolo este corupţie. În astfel de cazuri, noi nu ne putem implica. Alta e dacă el scrie o plângere la CCCEC, iar instituţia nu ia măsuri. Atunci da, noi ne putem implica, vom cere explicaţii CCCEC.

Credeţi că veţi reuşi să monitorizaţi în întregime activitatea CCCEC?

Sperăm şi vom depune toate eforturile să facem faţă cerinţelor şi aşteptărilor societăţii civile pe care o reprezentăm. Însă, nu vreau să fac promisiuni. Acum suntem în aşteptarea primului raport al CCCEC şi cred că peste o lună vom veni deja cu primele rezultate ale monitorizării noastre.

Galina MUNTEANU