24 martie 2009
“Partidele ar trebui să “descifreze” măsurile anticriză”

PSD: Unele măsuri propuse ar putea duce la inflaţie, datorită creditării Guvernului din partea BNM. Alte acţiuni par a fi „protecţioniste” şi nu prea sunt acceptate în ţările afectate de criza economică. Creşterea competitivităţii întreprinderilor autohtone ar fi un atu în dorinţa de a diversifica exporturile şi de a mări valoarea lor. Orice ajutor acordat întreprinderilor privind păstrarea numărului de angajaţi nu ar trebui să fie o povară pentru ceilalţi contribuabili şi nu ar trebui să afecteze în mod negativ productivitatea muncii.

PL: Din punct de vedere conceptual programul partidului în acest domeniu „sună bine”. Însă, nu ni se explică ce măsuri concrete anticriză vor fi întreprinse.

AMN: Importul echipamentului ieftin este un atu al monedei puternice. Din moment ce deprecierea monedei naţionale va duce la creşterea preţurilor, importul utilajelor la preţuri avantajoase va fi deja neconvenabilă. Scutirea de plăţi doar a cetăţenilor străini, îi va dezavantaja pe ceilalţi cetăţeni. Cota unică de impozitare de 7% mi se pare foarte mică, cel puţin în comparaţie cu alte state şi ar putea duce la micşorarea încasărilor la bugetul de stat. Crearea întreprinderilor industriale ar impulsiona dezvoltarea regională, dar acestea ar trebui amplasate în oraşele sau comunele mari. Crearea unui Fond de investiţii de stat trebuie privit prin prisma surselor de finanţare, pentru că până la urmă orice ban public provine tot de la întreprinderile sau persoanele fizice din ţară.

PPCD: Preţurile pot fi menţinute doar în cazul menţinerii cursului de schimb dolar american/leu. În cazul deprecierii monedei naţionale, va urma în mod iminent şi inflaţia. Acordarea unei micşorări a TVA pentru produse alimentare de bază sună inutil, din moment ce produsele lactate, pâinea medicamentele, gazele naturale şi lichefiate au o cotă TVA de 5% sau 8%.

PCRM: Dezvoltarea proiectelor de infrastructură ar fi o soluţie bună în timpul crizei, pentru că ar asigura un număr mare de persoane cu locuri de muncă şi ar susţine dezvoltarea regională, ceea ce ar putea bune bazele unei noi creşteri economice. Totuşi, cheltuieli suplimentare înseamnă deficit bugetar sporit şi respectiv, necesitatea atragerii surselor respective din investiţii sau credite externe. Nu m-a mirat cuvântul „liberalizare”, deoarece partidul de guvernământ într-adevăr a implementat unele reforme economice liberale.

PLDM: Program anticriză pare a fi detaliat. Voi menţiona că pentru reducerea cotei TVA cu 2% trebuie de făcut o estimare cost-beneficiu, deoarece veniturile din TVA constituie o bună parte din încasările la bugetul de stat. Totodată, majorarea sumei minime garantate a depozitelor ar oferi mai multă încredere cetăţenilor, însă, pe de altă parte, va necesita alocării mai mari pentru fondul de acoperire a riscurilor.

PD: Pentru R. Moldova, ţară dependentă de importuri, şi Leul puternic este un avantaj. Majorarea cheltuielilor este o măsură keynesiană şi ar putea avea un efect benefic în cazul în care direcţionarea acestor cheltuieli se va face cu multă prudenţă.

UCM: Ar trebui de văzut dacă băncile comerciale sunt într-adevăr în prag de faliment. Dacă aceste suspiciuni se adevăresc, este necesar de luat măsuri pentru susţinerea sistemului bancar autohton. În privinţa oamenilor de afaceri, ei doresc să activeze lejer, dar în acelaşi timp statul trebuie să-şi îndeplinească funcţia de colectare a taxelor şi control. Deci, va trebui de găsit un compromis.

MAE: Cota unică de 12% pare reală, deşi va duce la micşorarea încasărilor din impozite. Triplarea valorii exporturilor în decurs de patru ani înseamnă creşterea lor anuală în medie cu 34%, ceea ce va fi foarte dificil de atins în condiţiile de criză economică, în special în situaţia în care în prezent exporturile sunt în scădere, iar Leul puternic nu favorizează exporturile.

PC: Într-adevăr guvernarea trebuia să prezinte din timp un plan anticriză şi să recunoască că recesiunea ne afectează. Însă, măsurile propuse sunt generale, iar mecanismele nu sunt prea clare.

“Alianţa Verde”: Investiţiile în ecologie sunt cele mai costisitoare. Dacă comparăm cu programul Obama de a investi în resurse energetice „verzi”, atunci ar trebui să investim sute de milioane de dolari doar în această direcţie, bani pe care nu-i avem şi nici nu avem şansă să-i obţinem în curând.

„Moldova Unită”: Mă întreb de ce Banca Populară să nu funcţioneze în baza “Băncii de Economii” pentru a nu avea două bănci de stat. În privinţa ministerelor, ar fi normal să fie un Minister al Economiei, în care să fie şi agricultura, şi comerţul, şi construcţiile, şi transporturile. Nu văd sensul unui Minister al Economiei, fără atribuţiile privind agricultura, în condiţiile unei ţări agrare. Procedurile de control pot fi reduse prin introducerea metodelor de selecţie, astfel că doar o parte din agenţii economici să fie controlaţi, după un anumit sistem aleatoriu.

“Patria-Rodina“: Sunt spuse unele adevăruri care nu pot fi contestate, cum ar fi gestionarea transparentă a banilor sau promovarea unei politici inteligente cu ţările exportatoare de resurse energetice. Totuşi, intervenţia statului în economie ar trebuie să fie limitată, fiind încurajată concurenţa şi principiile economiei de piaţă.

„Pentru Neam şi Ţară”: Sunt măsuri abstracte care necesită o explicaţie mult mai detaliată. Consider că este mai important să creăm locuri de muncă în RM, aşa încât emigranţii să se întoarcă acasă, decât să-i încurajăm să plece peste hotare legal. Subvenţiile excesive reprezintă o cheltuială publică pe care cineva trebuie s-o suporte, astfel că trebuie de încurajat doar ramurile care pot aduce un avantaj competiţional RM.

PR: Partidul propune intervenţia statului în activitatea companiilor, ceea ce nu prea este acceptabil. Nu se poate determina exact ce companii au sau nu nevoie de ajutor. De asemenea, nu pot fi ajutate toate companiile, deoarece ar fi irosiţi aiurea milioane de dolari. Reprofilarea şomerilor este o idee constructivă şi low-cost. Poate ar fi bine de explicat în ce va consta susţinerea financiară a persoanelor afectate de criză şi cum vor fi ele identificate.

Mihai Bologan, analist economic, Clubul Ideilor Economice Alternative (IDEA)