24 martie 2009
La alegerile din 5 aprilie 2009, Vor putea vota şi cei fără viză

Potrivit Ministerulului Dezvoltării Informaţionale, actualmente în R. Moldova există circa 68 de mii de persoane care nu au viză de domiciliu. Deşi sunt cetăţeni ai R. Moldova, ani de-a rândul aceşti oameni erau privaţi de dreptul de a vota. În acest an, Comisia Electorală Centrală (CEC) a adoptat o hotărâre prin care oferă posibilitate acestor persoane să voteze în baza ultimei vize de domiciliu.

Aurica Cibotaru are 24 de ani, dar până în prezent nu a participat niciodată la alegeri. Tânăra susţine că nu a putut să voteze pentru că nu are viză de domiciliu în nicio localitate din R. Moldova. Aurica a fost abandonată de mică de părinţi şi a crescut într-un orfelinat. Când a împlinit 16 ani, a plecat să înveţe la Chişinău, la un colegiu. Pentru a se înscrie la facultate, fata a fost ajutată de administraţia casei de copii să-şi perfecteze buletinul de identitate, dar, pentru că nu avea un loc de trai, în document nu a fost trecută viza de domiciliu.

„Nu am nici astăzi un loc de trai permanent. Locuiesc la gazdă şi, prin urmare, nu am viză de reşedinţă nicăieri”, afirmă Aurica, recunoscând că până în acest an nu a votat niciodată, dar nici nu a prea fost interesată de politică. În 2009, tânăra a decis să voteze. „Într-o zi, la uşa apartamentului pe care îl închiriez au bătut nişte tineri, trimişi de un partid. Am discutat cu ei şi am decis că trebuie să votez. Ei mi-au explicat cât de important este votul meu pentru viitorului ţării şi al meu”, ne-a povestit tânăra. Ea lucrează vânzătoare la una dintre pieţile din capitală, dar doreşte în viitor să-şi deschidă o mică afacere.

Cazul Auricăi nu este, însă, singular. Cristina Cojocaru, jurist la Centrul de Analiză şi Prevenire a Corupţiei (CAPC), ne-a declarat că au mai întâlnit şi alte persoane cu această problemă. Potrivit prevederilor legale, până la 19 februarie a.c., adică cu 45 de zile înainte de ziua alegerilor parlamentare, cetăţenii fără viză de domiciliu au avut posibilitatea să depună o declaraţie la primăria sau pretura sectorului în care locuiesc prin care să declare locul de domiciliu de facto, astfel fiind incluse în listele de alegători din localitatea respectivă.

„Persoanele puteau declara orice loc în care locuiesc. Chiar şi un subsol, în cazul boschetarilor”, a explicat Cojocaru. După această dată, situaţia alegătorilor fără viză de domiciliu a devenit mult mai dificilă. Potrivit juristului CAPC, singura posibilitate de a vota care le mai rămânea acestor persoane era să-şi convingă rudele sau prietenii să le permită să-şi facă viză de reşedinţă la domiciliul lor pentru o perioadă scurtă de timp. Evident, numărul celor care ar fi reuşit să obţină o viză de domiciliu ar fi fost foarte mic.

„Deşi a fost declarată de Curtea Constituţională drept o prevedere neconstituţională, viza de reşedinţă este un rău necesar în alegeri. Or, acesta este practic unicul instrument pentru a lupta cu fraudele electorale. Dacă nu ar fi prevăzută restricţia de votare la locul de trai conform vizei de domiciliu, oamenii ar putea vota de zeci de ori în cadrul aceluiaşi scrutin, fără ca acest lucru să poată fi depistat”, a precizat Cristina Cojocaru.

Mai au o şansă

Situaţia persoanelor fără viză de domiciliu care nu au reuşit să depună declaraţia cu privire la locul de domiciliu de facto s-a schimbat la 20 martie a.c., când Comisia Electorală Centrală a adoptat o hotărâre de modificare a instrucţiunilor cu privire la unele practici de votare, prin care s-a oferit posibilitate acestor persoane să voteze în baza vechii vize de domiciliu.

„Aceste persoane, excluse până în acest an din procesul de votare, îşi vor putea exercita dreptul de vot la secţiile de votare care corespund ultimei lor vize de domiciliu sau de reşedinţă. Cetăţenii în cauză vor fi incluşi în listele suplimentare de votare”, ne-a declarat secretarul CEC, Iurie Ciocan.

Mariana RAŢĂ