13 februarie 2009
Migranţii îşi cer dreptul la vot

Comunităţile cetăţenilor R. Moldova din Italia, Marea Britanie, Belgia, Olanda, SUA şi Irlanda au solicitat deschiderea secţiilor de votare în capitalele ţărilor unde R. Moldova nu are misiuni diplomatice, precum şi în cele mai mari oraşe din Italia, ţară cu cel mai impunător număr de migranţi moldoveni. Răspunsul Comisiei Electorale Centrale (CEC) la aceste solicitări a fost unul formal, făcând trimitere la legislaţia R. Moldova, care nu permite deschiderea secţiilor de votare decât pe lângă misiunile diplomatice ale R. Moldova în alte ţări. Oficialii CEC mai susţin că potrivit standardelor electorale internaţionale “utilizarea urnelor mobile de vot nu este recomandată, deoarece este însoţită de un risc grav de falsificare”.

Elisaveta Babei, preşedintele Comunităţii moldovenilor din Irlanda, ţară în care se află circa 10 mii de migranţi, ne-a declarat că cetăţenii altor ţări aflaţi în Irlanda votează fie la ambasade, fie la oficiile consulare (cetăţenii Franţei, României, Bulgariei), fie prin poştă, aşa cum procedează cetăţenii SUA, Germaniei, Austriei, Belgiei, Spaniei, Poloniei etc. “Unele state rambursează parţial cheltuielile de transport suportate de cetăţenii care sunt nevoiţi să se deplaseze în alte state pentru a vota. Dacă legislaţia statului de cetăţenie permite votarea prin poştă şi dacă la Dublin nu există o ambasadă sau consulat care să-i reprezinte, cetăţenii statului respectiv pot solicita votarea prin poştă”, a mai spus Elisaveta Babei.

Potrivit Comunităţii moldovenilor din Irlanda, pentru a vota la 5 aprilie moldovenii trebuie să facă cale lungă la misiunea diplomatică din capitala Marii Britanii, la Londra. În răspunsul pe care l-au primit de la CEC se spune că „potrivit Codului Electoral actual procedura votării cu urna mobilă nu este prevăzută pentru alegătorii aflaţi peste hotare şi că aceasta e în conformitate cu standardele electorale internaţionale, şi anume cu Codul bunelor practici în materie electorală”. CEC mai precizează că în cazul când sunt utilizate urnele mobile acestea sunt însoţite de câţiva membri ai Comisiei electorale a secţiei de votare şi de reprezentanţi ai diferitor grupuri politice.

Moldovenii din Irlanda nu au fost mulţumiţi de răspuns şi au mai expediat un demers la CEC, însă până astăzi nu au primit niciun răspuns. “Cetăţenii, indiferent de profesie, vârstă, religie sau apartenenţă politica, au declarat că vor să-şi exercite dreptul lor la vot. La una dintre întâlnirile noastre din noiembrie 2008, unul din conaţionali noştri a declarat că “suntem cu toţii aici pentru că acasă nu ne e bine”. Şi acasă nu va fi bine atâta vreme cât vom fi inactivi şi nu vom vota”, ne mai spune Elisaveta Babei.

Informaţi de pe Internet şi de la rudele de acasă Sergiu Răileanu, preşedintele Asociaţiei de integrare socio-culturală “Citadini Moldavi in Italia”, ne-a spus că CEC le-a răspuns formal la solicitările cu privire la amplasarea urnelor mobile. “Ni s-a spus că e o practică care contravine legislaţiei R. Moldova şi că migranţii din Italia vor putea vota doar la ambasadă şi la serviciul consular. Dar ne bucură că mesajul a fost preluat şi de alte asociaţii şi comunităţi de migranţi din R. Moldova. Sperăm cel puţin pe viitor autorităţile se vor gândi la noi şi vor prelua practica ţărilor europene pentru a asigura dreptul la vot pentru toţi cetăţenii, inclusiv pentru cei aflaţi peste hotarele ţării”, a mai spus Răileanu.

Întrebaţi ce surse de informare sunt accesibile migranţilor din Moldova în Italia şi Irlanda, preşedinţii asociaţiilor ne-au spus că cei interesaţi se informează din presa online. Unii au acces la posturile de televiziune din R. Moldova prin satelit, iar alţii află noutăţile din discuţiile telefonice cu cei de acasă. “Jurnal de Chişinău, PRO TV, Unimedia, Timpul de dimineaţă, Ziarul de gardă, Vocea Basarabiei etc. sunt sursele de informare ale moldovenilor. Ştiu că mulţi citesc publicaţiile online româneşti, dar şi unele ziare ruseşti. Marea majoritate a cetăţenilor moldoveni comunică cu rudele şi prietenii prin telefon”, ne-a mai declarat Elisaveta Babei.

Susţinuţi de acasă

Demersul comunităţilor moldovenilor aflaţi peste hotare a fost susţinute de două partide politice care au organizat acţiuni de protest la Chişinău. În rezoluţia participanţilor la unul din mitinguri se spune: “Fiind parte a convenţiilor internaţionale în domeniul drepturilor omului, R. Moldova este obligată să asigure condiţiile necesare pentru ca toţi cetăţenii să-şi poată exercita dreptul la vot. Secţiile de votare din cadrul ambasadelor şi consulatelor pot oferi condiţii de vot doar pentru 2-3 la sută dintre conaţionalii noştri. Lipsirea a peste un milion de cetăţeni de dreptul la vot va denatura substanţial voinţa populară şi va diminua esenţial gradul de reprezentativitate al forului legislativ suprem”.

La 10 februarie, un partid politic de opoziţie a declarat că a depus o plângere la Curtea Europeană a Drepturilor Omului privind încălcarea dreptului electoral garantat de Articolul 3 al Primului Protocol Adiţional la Convenţia Europeană, la care R. Moldova este parte. De asemenea, în cazul în care autorităţile R. Moldova nu vor lua decizia de a deschide secţii de votare în străinătate, pentru ca cetăţenii moldoveni să-şi poată exercita dreptul lor constituţional, la 22 februarie, partidul va organiza o amplă acţiune de protest în Piaţa Marii Adunări Naţionale.

Şi membrii Comunităţii moldovenilor în Irlanda intenţionează să organizeze în dimineaţa zilei de 22 februarie o acţiune de protest în oraşul Dublin în legătură cu refuzul CEC de la Chişinău de a deschide la 5 aprilie o secţie de votare în capitala Irlandei.

OPINIA CEC

„Secţii de votare, doar pe lângă misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale R. Moldova”

Eugeniu Ştirbu, preşedinte al Comisiei Electorale Centrale

„Codul electoral prevede că în cazul alegerilor parlamentare pe lângă misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale R. Moldova se organizează câte o secţie de votare pentru angajaţii reprezentanţelor diplomatice, pentru membrii familiilor lor, precum şi pentru cetăţenii R. Moldova aflaţi în ţările respective, indiferent de numărul acestora. Secţiile de votare în cauză aparţin circumscripţiei electorale a municipiului Chişinău. Vreau să vă atenţionez că în secţiile de votare constituite în afara R. Moldova, listele electorale se întocmesc pe baza datelor colectate de conducătorii misiunilor diplomatice şi ai oficiilor consulare care activează pe teritoriul statelor respective. La începutul perioadei electorale, misiunile diplomatice şi oficiile consulare sunt obligate să informeze opinia publică şi actualizează listele electorale pe care le deţine. Cu şapte zile înainte de ziua alegerilor, procedura de actualizare a listelor electorale încetează. Listele actualizate se trimit imediat Comisiei Electorale Centrale.

Însă, alegătorii aflaţi în străinătate în ziua alegerilor care nu-şi vor găsi numele în listele electorale, vor fi înscrişi într-o listă suplimentară la prezentarea paşaportului sau a livretului de marinar. Astfel, pentru a vota la alegerile parlamentare este necesar ca persoana să se prezinte la secţia de votare constituită pe lângă ambasada sau consulatul general al R. Moldova şi să prezinte paşaportul sau livretul de marinar”.

OPINIA EXPERTULUI

„Problema trebuia rezolvată de parlament şi guvern”

Ion Creangă, analist electoral al Coaliţiei Civice pentru Alegeri Libere şi Corecte COALIŢIA 2009

“Codul Electoral într-adevăr prevede că secţiile de votare pot fi deschise doar pe lângă ambasadele şi consulatele R. Moldova acreditate în străinătate. Evident, nu este suficient, ţinând cont de numărul mare de moldoveni aflaţi peste hotare. Cetăţenii noştri sunt puşi în situaţia să se deplaseze la zeci şi sute de km ca să-şi exercite dreptul la vot la una dintre aceste secţii. O soluţie ar fi ca CEC să asigure transportul pentru cetăţenii care vor să voteze sau să compenseze cheltuielile de transport până la secţiile de votare de pe lângă misiunile diplomatice, aşa cum s-a procedat la alegerile precedente cu locuitorii din stânga Nistrului.

Actualmente, CEC nu ar putea deschide secţii suplimentare, fără modificarea Codului electoral. La iniţiativa CEC, parlamentul a aprobat în 2008 Concepţia privind sistemul automatizat al alegerilor care stabileşte posibilitatea introducerii registrului electoral electronic şi a posibilităţii votării prin intermediul Internetului. Pentru aplicarea în practică a Registrului electoral electronic şi asigurarea excluderii votului multiplu nu există actualmente suficiente capacităţi organizatorice, financiare şi umane după cum motivează conducerea CEC. Însă, realizarea acestei concepţii le-ar permite şi cetăţenilor de peste hotare să-şi exercite dreptul la vot. Probabil, din anumite motive acesta încă nu este aplicat.

Politicienii au ştiut de milionul de moldoveni aflaţi peste hotare, însă nimeni nu a abordat această problemă în Parlament. Nimeni nu a venit cu o iniţiativă legislativă la acest capitol. Din păcate, nici opoziţia nu a venit cu careva propuneri în acest sens. Problema trebuia rezolvată de parlament şi Guvern în colaborare cu statele în care numărul de moldoveni este impunător. Acum, pare-se, este prea târziu”.

9963 de voturi din străinătate

La alegerile parlamentare din 6 martie 2005, în listele electorale ale misiunilor diplomatice ale R. Moldova au fost incluşi 16220 cetăţeni cu drept de vot.

La votare au participat doar 10018 persoane, iar 9963 voturi au fost valabil exprimate.

Svetlana COROBCEANU