31 ianuarie 2009
Mandatul preşedintelui Voronin va fi prelungit. De ce?

Deşi mandatul actualilor deputaţi expiră la începutul lunii martie, legislatorii nu se grăbesc să elibereze fotoliile din Parlament. La 27 ianuarie a.c., membrii Biroului Permanent al Parlamentului au propus stabilirea datei desfăşurării alegerilor pe 5 aprilie. Hotărârea respectivă urmează a fi adoptată în cadrul primei şedinţe plenare de anul curent a Parlamentului, care va avea loc la 2 februarie. Dar, spun experţii independenţi, în acest caz, şi preşedintele Vladimir Voronin va sta mai mult timp la cârma statului.

Solicitat de presă, analistul politic Igor Boţan a explicat anterior că mandatul preşedintelui, cel mai probabil, va fi prelungit cu două luni, lucru ce demonstrează că partidul de guvernământ se gândeşte că după alegeri s-ar putea să aibă nevoie de mai mult timp pentru a negocia în bloc un şir de chestiuni: numirea Guvernului, alegerea conducerii Parlamentului şi alegerea şefului statului.

OBIECTIV i-a întrebat pe liderii politici care ar fi motivul şi efectele amânării datei alegerilor parlamentare pentru luna aprilie şi ce se urmăreşte, de fapt, prin prelungirea mandatului actualului preşedinte.

„Era normal ca alegerile să aibă loc la începutul lui martie”

Serafim Urechean, Alianţa “Moldova Noastră”

„Sigur, stabilirea datei alegerilor se tărăgănează intenţionat. Presupunem că Partidul Comuniştilor vrea să se afle la putere până în aprilie, pentru a reuşi să privatizeze unele proprietăţi de stat, cum ar fi de exemplu sanatoriul de la Truscoveţ. Văzând că PCRM se eschivează să numească data alegerilor cât mai curând, AMN a venit în Parlament cu un proiect de hotărâre prin care a propus ca alegerile parlamentare să aibă loc pe 22 martie. Era şi normal ca alegerile să se desfăşoare la începutul lui martie, însă majoritatea parlamentară a avut altă opinie. Îmi dau seama că PCRM, dar şi PPCD mai au nevoie de timp pentru a abuza de resursele administrative şi mediatice care le stau la dispoziţie pentru a-şi lustrui imaginea. Între timp, şi Procuratura Generală şi Ministerul de Interne s-au transformat în secţii de propagandă şi agitaţie electorală a PCRM…”.

„Noi putem doar să ghicim adevăratele motive ale prelungirii mandatului”

Oleg Serebrian, Partidul Democrat

„Cred că amânarea alegerilor se face intenţionat, dar nu cred că cineva din opoziţie a înţeles logica acestor amânări. Cel mai indicat este să răspundă chiar PCRM, care se face responsabil de această amânare, care este motivul. Noi putem doar să ghicim care sunt adevăratele motive ale prelungirii mandatului”.

„Voronin vrea să se afle în funcţie atunci când va fi format Guvernul”

Mihai Ghimpu, Partidul Liberal

„În opinia mea, majoritatea parlamentară a tot amânat stabilirea datei alegerilor parlamentare din două motive. Prima. Comuniştii, probabil, şi-au dorit ca noul preşedinte al ţării să fie ales de către actualul Parlament. Pentru asta ei aveau nevoie de voturile altor fracţiuni, însă, pare-se, nu au reuşit să-i convingă pe unii deputaţi. Un alt motiv – Vladimir Voronin îşi doreşte să fie încă în funcţia de preşedinte al ţării atunci când va fi format Guvernul. Or, şeful statului este cel care propune candidatul pentru funcţia de prim-ministru. În cazul în care Parlamentul nu va susţine candidatul său, Voronin va fi în drept să dizolve Parlamentul”.

„Până la sfârşitul lui aprilie vom putea alege un nou preşedinte”

Vladimir Ţurcanu, Partidul Comuniştilor

“Conform legislaţiei în vigoare, preşedintele este ales de Parlament, iar dacă la momentul alegerii Parlamentului mandatul actualului şef al statului va expira, atunci se prelungeşte automat până la depunerea jurământului de către preşedintele nou ales. Dacă alegerile vor avea loc pe 5 aprilie, atunci până la sfârşitul lunii aprilie vom avea posibilitatea să alegem un nou preşedinte. Nu este adevărat că vechiul preşedinte va putea participa la numirea noului Guvern. Conform legislaţiei, va fi format Parlament nou, care îşi va alege conducerea, va alege preşedintele republicii, iar noul preşedinte va propune candidatul pentru funcţia de prim-ministru”.

„Fiecare zi care trece este un minus clar pentru PCRM”

Vlad Filat, Partidul Liberal Democrat

„Norma legală este confuză pe alocuri. În acest sens a fost sesizată şi Curtea Constituţională care prin decizia sa a stabilit că preşedintele, chiar după expirarea mandatului, până la alegerea unui alt preşedinte, îşi exercită atribuţiile funcţionale.

Intenţionat sau nu, avem o situaţie care nu poate fi depăşită. Nu cred că Vladimir Voronin va rămâne în funcţie două luni. Dacă pe data de 5 aprilie vor avea loc alegerile, atunci şeful statului îşi va depăşi perioada mandatului cu trei săptămâni, maxim cu o lună.

Oricum nu avem ce face. Campania durează, conform prevederilor legale, 60 de zile. Însă, este cert că Voronin nu va putea propune viitorul prim-ministru. Preşedintele ar fi putut să organizeze alegerile parlamentare şi pe 8 iunie, dar fiecare zi care trece este un minus clar pentru PCRM. Cu cât mai târziu vor avea loc alegerile, cu atât mai mic va fi scorul electoral al comuniştilor”.

“Preşedintele va avea posibilitate să influenţeze mai uşor unele decizii fiind încă în funcţie”

Dumitru Braghiş, Partidul Social Democrat

„Ca să ştii dacă se face acest lucru intenţionat sau nu, trebuie să fii parte a procesului de aprobare a deciziilor respective. De aceea, eu nu pot să vă spun cu fermitate dacă prelungirea mandatului lui Voronin se face intenţionat sau nu. Un lucru este clar. În aceste condiţii, partidul de guvernământ şi preşedintele republicii, obţin unele avantaje. Ele ţin de participarea mai activă a preşedintelui în procesul de formare a Guvernului şi de alegere a viitorului şef al statului. Există mai multe detalii tehnice care vorbesc despre faptul că menţinerea în funcţie a preşedintelui după expirarea mandatului îi oferă acestuia posibilitate să influenţeze unele decizii mult mai uşor”.

“Poate fi vehiculată orice dată”

Ştefan Secăreanu, Partidul Popular Creştin Democrat

„Până acum am văzut doar o iniţiativă legislativă a unui grup de deputaţi de la AMN, care propun organizarea alegerilor pe 22 martie. Se vorbeşte că vom avea o şedinţă plenară pe 1 februarie şi acolo vom vedea. Săptămâna viitoare, cred eu, vor veni deja proiectele, pentru că ele trebuie să treacă prin toate comisiile. Am auzit şi eu de 5 aprilie, dar nu ştiu dacă e sigură data asta”.

OPINIA EXPERTULUI

„Dacă alegerile vor avea loc în aprilie, mandatul actualului preşedinte va fi prelungit”

Ion Creangă, analist electoral al Coaliţiei Civice pentru Alegeri Libere şi Corecte COALIŢIA 2009

„Mandatele deputaţilor aleşi în cadrul scrutinului parlamentar din primăvară vor fi validate, probabil, cel târziu în 10-12 zile din ziua alegerilor. Asta pentru că lista parlamentarilor din legislatura a XVII-a urmează să fie prezentată la Curtea Constituţională în termen de două zile, iar hotărârea de validare a mandatelor deputaţilor nou aleşi trebuie să fie pronunţată în termen de 10 zile de la prezentare. Totodată, în termen de 30 de zile de la alegeri, Parlamentul este convocat în prima şedinţă de către Preşedintele republicii. În cadrul primei şedinţe sunt alese organele de lucru ale Parlamentului, se formează fracţiunile, comisiile şi Biroul Permanent, se alege conducerea Parlamentului.

Pentru alegerea Preşedintelui republicii, Parlamentul fixează data alegerilor şi formează comisia pentru alegerea şefului statului. Ziua alegerilor se fixează cu aproximativ 30 de zile de la numire. În această perioadă se colectează 15 semnături ale deputaţilor şi cu cel târziu 5 zile până la ziua alegerilor se depun la Comisia specială, care va pregăti toate actele şi le va prezenta Parlamentului pentru votare. Dacă va exista şi al doilea tur de scrutin acesta se va organiza în termen de 15 zile după primul tur. După alegerea Preşedintelui, mandatul acestuia se validează de

Curtea Constituţională în termen de 3 zile. Tocmai din aceste considerente putem spune că dacă alegerile vor avea loc în aprilie, mandatul actualului preşedinte va fi prelungit cu circa două luni. Acest lucru, cred eu, se face cu scopul ca partidele din opoziţie să aibă cât mai puţin timp la dispoziţie pentru a-şi face campanie electorală. Or, dacă comprimăm la 60 de zile perioada electorală, vreo 15 zile vor fi necesare pentru formarea circumscripţiilor, organelor electorale şi înregistrarea concurenţilor electorali, iar pentru campania electorală propriu-zisă rămân doar vreo 45 de zile”.