16 ianuarie 2009
De ce ar trebui să votez?

Suntem în prag de alegeri parlamentare. A venit timpul să decidem ce vrem de la candidaţii electorali. Fiecare trebuie să-şi facă alegerea. Doar odată la patru ani avem ocazia de a ne decide viitorul nostru şi al copiilor noştri.

În pofida perpetuării valorilor democratice în R. Moldova, constatăm o gravă scădere a participării la vot. Dacă la primul scrutin parlamentar din 1994 au participat 79,31% din cetăţenii cu drept de vot, atunci peste 15 ani rata a scăzut până la 64,84% (2005). Cred că nu are rost să ne întrebăm de ce numărul celor care votează se micşorează pe scrutin ce trece. Pretexte pot fi găsite cu carul pentru a explica de ce nu ne-am dus la vot. Sau de ce un candidat electoral nu a acumulat numărul necesar de voturi pentru a ajunge în Parlament. Numai că vina pentru această situaţie o poartă ambele părţi - atât candidaţii, cât şi alegătorii.

Cine nu se duce la vot renunţă la dreptul său de a decide asupra propriului viitor

Dacă am acceptat să trăim într-un stat democratic, atunci trebuie să-i acceptăm regulile de joc. Una dintre aceste reguli este participarea politică. Să participi înseamnă să decizi de unul singur şi să iei de sine stătător decizii. Or participarea politică include ansamblul activităţilor prin care cetăţenii sunt chemaţi să intre în contact cu „universul” puterii, într-o maniera superficială, efemeră sau profundă şi durabilă, prin intermediul unor forme de acţiune politică (vot, încadrare într-un partid, campanii publice, manifestaţii, proteste etc.). Participarea cetăţenilor la viaţa politică este nu numai legitimă, ci şi dezirabilă. Cine nu se duce la vot renunţă la dreptul său de a decide asupra propriului viitor, fiind astfel obligat să accepte decizia persoanelor care au participat la scrutin.

Cine doreşte să schimbe situaţia în care se află societatea trebuie să aleagă, ba mai mult: dacă opţiunea sa este majoritară, dacă iese victorioasă din alegeri, este important ca oamenii să devină activi şi să-şi reprezinte această opţiune.

A vota e doar un drept, nu şi o obligaţie

Împlinind 18 ani, obţinem dreptul constituţional de a vota, de a alege pe cine vrem să ne conducă. Dar cum să alegem pe cineva dacă nu ni s-a explicat măcar pentru ce votăm. Fiind exponenţi ai perioadei sovietice, când nu trebuia să gândeşti, ci să ieşi la urne fără a şti câtuşi de puţin că poţi influenţa procesul politic, generaţia actuală se confruntă cu aceeaşi provocare. Fiind doar un drept, nu şi o obligaţie, deseori alegem să stăm acasă, pentru că oricum nu înţelegem ce rost are votul nostru. În aceste condiţii orice campaniei de stimulare a participării la vot este sortită eşecului, fără o explicare a avantajelor şi dezavantajelor votului.

Dacă nu mergi la vot, fac alţii alegerea pentru tine Sunt câteva argumente care vin să ne spună că în ziua alegerilor nu trebuie să dormim, ci să votăm. Pentru că dacă tu nu mergi la vot, merg alţii pentru tine şi fac alegerea. Pentru că dacă ai votat pe cineva, ai dreptul să-i ceri socoteala pe urmă. Pentru că eşti destul de matur pentru a decide pentru tine, iar alegerile parlamentare au loc o dată la patru ani. Şi cel mai important - alegerile costă! În 2007 alegerile locale generale au costat 33,9 mln lei. Sunt bani din bugetul public, adică din impozitele şi taxele pe care le plătim noi. Iar noi suntem prea săraci pentru a cheltui în zadar pentru plăcerile altora.

Uneori un singur vot poate decide soarta unui popor întreg. Din istorie cunoaştem că în 1645, cu un singur vot diferenţă, Oliver Cromwell a preluat controlul Angliei. În 1868, cu un singur vot diferenţă, Rutherford Hayes a devenit preşedintele SUA. În 1876, cu un singur vot diferenţă, Franţa a trecut de la monarhie la republică, iar în 1933, cu un singur vot diferenţă, Adolf Hitler a preluat controlul Partidului Nazist şi a început al doilea război mondial.

Informează-te înainte să votezi!

Una din problemele mari ale societăţii noastre este că prea puţini îşi dau osteneala să se informeze şi să gândească înainte de a-şi exprima votul. Să se informeze corect asupra opţiunilor, asupra fiecărei opţiuni, fiecărui candidat şi să analizeze care sunt potenţialele consecinţe pe termen scurt sau pe termen lung. Acum în prag de campanie electorală e timpul să te informezi bine şi să chibzuieşti înainte de a aplica ştampila în dreptul unui candidat.

Ghenadie MOCANU,
IDIS Viitorul

Acest material apare în cadrul Proiectului „Stimularea responsabilităţii civice în cadrul campaniei electorale din 2009”, implementat de IDIS Viitorul cu susţinerea financiară a Delegaţiei Comisiei Europene în Republica Moldova, prin intermediul Instrumentului European pentru Democraţie şi Drepturile Omului. Conţinutul acestui material reprezintă în exclusivitate părerea autorului şi nu reflecta în niciun fel opinia Uniunii Europene.