31 martie 2008
“Este dificil să convingi instanţa de judecată să-l priveze real de libertate pe un funcţionar corupt”

Interviu cu Boris Poiată, conducătorul Procuraturii Anticorupţie, realizat în baza întrebărilor adresate de cititorii suplimentului OBIECTIV

Procuratura Anticorupţie are suficiente atribuţii pentru a putea contracara corupţia în cadrul organelor de urmărire penală?
Fenomenul corupţiei nu a ocolit organele de urmărire penală din R. Moldova, fapt confirmat de sondajele de opinie, dar şi de statisticile oficiale. Riscul de corupere a ofiţerilor de urmărire penală este mare, deoarece în cadrul procesului penal ei sunt permanent în contact cu infractorii, care uneori încearcă să scape ilegal de răspundere penală. Pentru a nu se lăsa ispitiţi, ofiţerii de urmărire penală trebuie să aibă un comportament impecabil şi corect. Însă, uneori unii mai calcă şi strâmb.
Urmărirea penală pe cazurile de corupţie comise de ofiţerii de urmărire penală este efectuată de procurori, în special de procurorii anticorupţie. Însă, Procuratura Anticorupţie are şi alte atribuţii, cum ar fi controlul modului în care angajaţii Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei (CCCEC) respectă legea în exerciţiul funcţiunii, efectuarea investigaţiilor în vederea depistării cauzelor de corupţie şi altor infracţiuni ce subminează securitatea şi economia statului, reprezentarea învinuirii de stat în instanţa de judecată pe cauzele trimise în judecată de către procurorii din Procuratura Anticorupţie, desfăşurarea în comun cu alte organe abilitate cu atribuţii speciale, precum şi cu societatea civilă, a măsurilor de prevenire a corupţiei etc.
Potrivit prevederilor Planului Preliminar de Ţară, în timpul apropiat Procuratura Anticorupţie va fi abilitată cu funcţii de investigare operativă a actelor de corupţie comise de către angajaţii CCCEC. Mai mult, în cadrul Procuraturii Anticorupţie va fi creată o subdiviziune specializată care va avea atribuţii de efectuare a măsurilor operative de investigaţii în scopul examinării sesizărilor privind actele de corupţie.

Atribuirea Procuraturii Anticorupţie a unor funcţii de investigare operativă a actelor de corupţie comise de către angajaţii CCCEC şi MAI va eficientiza lupta contra corupţiei în cadrul acestor instituţii?
Pentru a afla despre cazurile de corupţie este necesar ca victima actului de corupţie sau însăşi funcţionarul să contacteze organele de drept. Prin urmare, pentru a documenta astfel de cazuri este nevoie de a efectua măsuri operative de investigaţii (interceptarea convorbirilor, filarea etc.). Ţinând cont de faptul că procuratura are sarcina de combatere a corupţiei, consider că trebuie să avem atribuţiile corespunzătoare pentru depistarea şi documentarea cazurilor de corupţie.
În aceeaşi ordine de idei, aş menţiona că procurorii sunt obligaţi să efectueze urmărirea penală în cazurile de corupţie comise de angajaţii CCCEC sau MAI (care cunosc nu din auzite specificul muncii organelor de drept). Deci, este absolut necesară abilitarea Procuraturii cu atribuţii de efectuare a măsurilor operative de investigaţii, precum şi formarea unei subdiviziuni operative în cadrul şi în subordinea nemijlocită a Procuraturii.

De ce astăzi angajaţii MAI şi CCCEC, învinuiţi de infracţiuni de corupţie, de regulă, nu sunt privaţi real de libertate?
Această întrebare e mai potrivit să o adresaţi judecătorilor. Aş menţiona că la aplicarea pedepselor faţă de angajaţii MAI şi CCCEC se ţine cont de caracteristicile primite de aceştia la serviciu sau la locul de trai. De obicei, ei sunt caracterizaţi pozitiv, ca fiind cetăţeni loiali care nu prezintă pericol pentru societate. La fel, se ţine cont şi de faptul că inculpaţii au familie şi copii la întreţinere.
Ţinând cont de această practica judiciară, este dificil să convingi instanţa de judecată că este necesar ca funcţionarii inculpaţi să fie privaţi real de libertate. Sunt sigur că întemniţarea angajaţilor MAI şi CCCEC vinovaţi de comiterea infracţiunilor de corupţie ar contribui la diminuarea fenomenului corupţiei, având ca efect prevenirea noilor infracţiuni de acest fel. Totodată, noi avem sarcina de a-i exclude din sistemul public pe funcţionarii care nu respectă principiile anticorupţie. De aceea, dacă se constată că funcţionarul a comis acţiuni de corupţie, atunci se urmăreşte în primul rând privarea acestuia de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita anumite activităţi. Din păcate, şi aici legea penală stabileşte că persoana condamnată poate fi privată de acest drept maximum pentru 5 ani.

Cât de des cetăţenii apelează la linia fierbinte a Procuraturii Anticorupţie? Pe cine de obicei se plâng cetăţenii?
Cetăţenii pot oricând suna la „liniile fierbinţi” ale Procuraturii Anticorupţie la numerele de telefoane (22) 223-583, (231) 24152 sau (299) 31070. Mai mult, telefoanele de contact ale procurorilor anticorupţie au fost plasate în locurile publice în majoritatea raioanelor R. Moldova.
Cetăţenii ne sună des, însă cazurile de care ne povestesc nu se referă la corupţie. De fapt, acesta este un specific naţional al adresărilor cetăţenilor organelor de drept. Deseori, persoanele nu contestă acţiunile sau actele autorităţilor publice în conformitate cu legislaţia în vigoare, calificând reacţia acestora ca fiind corupţie.
Totodată, cetăţenii declară despre acţiuni care conţin elemente de corupere, dar refuză să colaboreze cu organele de drept în procesul de documentare a acestor fapte, preferând anonimatul. Astfel de cazuri sunt extrem de dificil de investigat, deoarece pentru descoperirea şi contracararea faptelor de corupţie este necesar de a stabili o colaborare durabilă între declarant şi organul de drept.
Dacă ne referim la categoriile de funcţionari în privinţa cărora parvin plângeri cu privire la faptele de corupţie, am constatat că prevalează plângerile în privinţa colaboratorilor de poliţie şi reprezentanţilor administraţiei publice locale.

Procuratura Anticorupţie este dotată suficient cu echipament special pentru investigarea cazurilor de corupţie?
Se întreprind permanent măsuri pentru ca la acest capitol Procuratura Anticorupţie să corespundă cerinţelor impuse de realităţile de astăzi. Dotarea Procuraturii Anticorupţie cu echipament special este unul din obiectivele Proiectului comun al Consiliului Europei şi Comisiei Europene împotriva Corupţiei, Spălării Banilor şi Finanţării Terorismului în Republica Moldova (MOLICO).

Presa din R. Moldova a scris pe parcursul anilor despre presupusele cazuri de corupţie în care sunt implicaţi oameni de stat. Potrivit legislaţiei în vigoare, organele de drept ar trebui să se sesizeze şi să verifice informaţiile din articole. În ultimii ani, câte dosare penale în baza materialelor din presă a intentat Procuratura Anticorupţie?
Potrivit legislaţiei procesual penale în vigoare, organul de urmărire penală poate fi sesizat despre săvârşirea sau pregătirea pentru săvârşirea unei infracţiuni prevăzute de Codul penal prin plângere, denunţ, autodenunţ şi prin depistarea infracţiunii nemijlocit de către colaboratorii organului de urmărire penală. Astfel, legislaţia nu stabileşte obligaţia organelor de drept de a se autosesiza şi verifica informaţiile difuzate de mass-media. Prin urmare, urmărirea penală nu poate fi începută în temeiul unor astfel de informaţii.
Totodată, evident că aceste informaţii nu rămân în afara vizorului organelor de drept şi se examinează în cadrul investigaţiilor care se iniţiază de cele mai multe ori în baza rapoartelor de autosesizare ale organelor de drept sau ale plângerilor parvenite de la persoane.

În opinia Dvs., care sunt cele mai importante realizări ale Procuraturii Anticorupţie?
Una din realizările importante este că am reuşit să stabilim o interacţiune eficientă între Procuratura Anticorupţie şi procuraturile teritoriale. Aceasta ne permite să utilizăm la maxim potenţialul pe care îl avem în teritoriu pentru a realiza eficient activităţi de combatere a corupţiei (investigaţii, exercitare a urmăririi penale, reprezentare a învinuirii de stat).
Totodată, este important că Procuratura Anticorupţie a reuşit să stabilească o comunicare eficientă cu cetăţenii care declară cazurile de corupţie. Considerăm că această legătură în viitor va deveni şi mai durabilă în contextul fortificării capacităţilor procurorilor anticorupţie de a interveni rapid şi eficient la depistarea şi contracararea cazurilor de corupţie.

Vă mulţumim!

Interviu de Dumitru LAZUR