29 februarie 2008
Declaraţiile de avere, la bani mărunţi

Lupu, Braghiş, Petrenco, Postoico, Chirtoacă, Cubreacov, Ţap, Şerpul, Pavlicenco, Varta… Cine mai are curaj să-şi scoată averea la vedere?

Mai bine de 300 de demnitari şi funcţionari publici încă nu şi-au actualizat Declaraţia cu privire la venituri şi proprietate pentru anul trecut, deşi erau obligaţi s-o facă până la 30 ianuarie a.c. În cel mai rău caz, oficialii „uituci” ar putea fi amendaţi cu câteva mii de lei. Asta numai dacă Comisia Centrală de Control al declaraţiilor cu privire la venituri şi proprietate va sesiza Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei. Între timp, opt deputaţi şi doi primari au acceptat să-şi facă publice veniturile şi proprietăţile agonisite în 2007 în cadrul campaniei „Avere la vedere”.

Campania „Avere la vedere”, lansată de suplimentul anticorupţie OBIECTIV, a scos în vileag mai multe lacune ale Legii nr.1264-XV privind declararea şi controlul veniturilor şi a proprietăţii demnitarilor de stat, judecătorilor, procurorilor, funcţionarilor publici şi a unor persoane cu funcţie de conducere. Atât experţii independenţi, cât şi unii oficiali afirmă (pe bună dreptate) că legea în cauză este „un act formal şi ineficient”. Fapt recunoscut indirect şi de spicherul Marian Lupu. Preşedintele Parlamentului a declarat pentru OBIECTIV că Legea nr.1264-XV are un conţinut echilibrat, dar poate fi îmbunătăţit şi ar trebui pusă în aplicare „cu mai mult dinamism”.

Însă anume de dinamism nu dă dovadă Comisia Centrală de Control (CCC) al declaraţiilor cu privire la venituri şi proprietate, care anul trecut nu a făcut publice măcar extrasele din declaraţiile de avere ale demnitarilor. Cine, de fapt, decide dacă o declaraţie este completată corect? CCC are nouă membri care sunt numiţi pe bază de paritate de Parlament, Preşedinte şi Guvern. Potrivit „Monitorului Oficial”, Executivul a decis la 13 februarie 2006 să-i numească în CCC pe Mihail Pop, ministrul finanţelor, Valentin Mejinschi, directorul CCCEC, şi Victoria Iftodi, ministrul justiţiei. Între timp, Iftodi a fost trimisă ambasador în Franţa, iar postul vacant de la justiţie a fost ocupat de Vitalie Pârlog.

Paradoxal, însă din 2006 Guvernul, pare-se, nu a adoptat nicio hotărâre prin care Pârlog să fie numit membru al CCC în locul Victoriei Iftodi. Cert e că decizia nu a fost publicată în „Monitorul Oficial”. Astfel, pe hârtie „ministrul justiţiei Victoria Iftodi” încă este membru al CCC.

La rândul lui, Parlamentul i-a numit în CCC pe deputaţii Ion Guţu, Gheorghe Popa şi Dumitru Prijmireanu, iar preşedintele - pe consilierii Oleg Botnari, Viorel Dandara şi Vadim Enicov, ultimul fiind şi secretarul Comisiei.

Solicitat de OBIECTIV, Vadim Enicov nu a putut să ne explice de ce în hotărârea de guvern în calitate de membru al CCC figurează „ministrul justiţiei Victoria Iftodi”, menţionând doar că anul trecut la şedinţele Comisiei a participat Vitalie Pârlog. Acest fapt ne-a fost confirmat şi de un membrul CCC Ion Guţu.

300 restanţieri

Vadim Enicov ne-a spus că circa 1700 de demnitari şi funcţionari şi-au actualizat Declaraţia cu privire la venituri şi proprietăţi. Sunt, totuşi, circa 300 de restanţieri. „I-am atenţionat pe demnitarii şi funcţionarii care din diferite motive nu şi-au actualizat declaraţia să ne-o prezinte în timpul apropiat. În paralel, Comisia verifică exactitatea informaţiilor şi datelor prezentate de declaranţi. Dacă vom depista unele încălcări, atunci materialele necesare le vom transmise CCCEC”, a mai spus Vadim Enicov.

Potrivit Codului Penal, eschivarea de la prezentarea declaraţiei cu privire la venituri şi proprietate sau indicarea intenţionată a datelor incorecte se pedepseşte cu amendă în mărime de la 300 la 500 unităţi convenţionale (1 u.c. – 20 lei), cu (sau fără) privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 1 la 5 ani. Nimeni însă nu a fost pedepsit…. Alexandru Gâscă, şeful Serviciului de presă al CCCEC, ne-a declarat că până astăzi Centrul nu a examinat nicio sesizare din partea CCC. Să înţelegem că demnitarii îşi declară sincer averile, aşa încât CCC nu are ce să le reproşeze?

Campania „Avere la vedere”

La o lună de la lansarea campaniei „Avere la vedere”, prin care suplimentul OBIECTIV le-a propus demnitarilor să-şi publice Declaraţia cu privire la venituri şi proprietate pentru 2007, în format scanat, pe site-ul Asociaţiei Presei Independente (API), opt deputaţi şi doi primari şi-au scos averea la vedere. E puţin sau mult? E puţin dacă ţinem cont de faptul că anul curent numai la CCC circa 2000 de oficiali erau obligaţi să prezinte declaraţia de avere. Probabil, unii chiar au ce ascunde, deşi ar exista şi o justificare.

Spre exemplu, potrivit legii, în declaraţie urmează a fi incluse şi veniturile soţului (soţiei) care nu este neapărat funcţionar public. Deputatul Vitalia Pavlicenco afirmă că mai bine de o lună nu reuşeşte să adune informaţia privind veniturile soţului. Problema e că agenţii economici de obicei nu izbutesc să transmită angajaţilor sau colaboratorilor săi informaţia în cauză până la 31 ianuarie. Prin urmare, demnitarii sunt obligaţi să includă în declaraţie numai veniturile lor sau s-o prezinte mai târziu de 30 ianuarie, în ambele cazuri încălcând legea. Probabil, din acest motiv mai mulţi oficiali încă nu şi-au făcut publică declaraţia de avere.

Deputatul consideră că inspectoratele fiscale care şi aşa centralizează informaţia despre veniturile cetăţenilor la început de an ar trebuie să expedieze fiecărui cetăţean informaţia despre veniturile obţinute în anul precedent. Astfel, demnitarii vor putea completa la timp declaraţiile cu privire la venituri şi proprietate, iar cetăţenii vor scăpa de grija „colectării” acestor date. O altă soluţie ar fi ca demnitarii să-şi actualizeze declaraţia odată cu muritorii de rând – pe 31 martie.

Ce au expediat?

OBIECTIV i-a încurajat pe politicieni, funcţionari, alţi demnitari să ne expedieze copia scanată a Declaraţiei cu privire la venituri şi proprietate pentru 2007. Adică, copia documentului pe care ei erau obligaţi s-o prezinte la CCC până la 30 ianuarie a.c. „Eroii” noştri ne-au înţeles diferit. Unii ne-au expediat ceea ce le-am cerut, alţii însă au modificat conţinutul formularului-tip în funcţie de ceea ce au avut de declarat. De exemplu, dacă deputatul x nu are „angajamente financiare”, atunci pur şi simplu a exclus acest compartiment din declaraţie. De fapt, în final, am obţinut ceea ce ne-am dorit, însă sub sosuri diferite.

Ce se declară?

În declaraţie sunt incluse informaţii despre „veniturile şi bunurile proprii, veniturile şi bunurile comune şi cele ce aparţin soţiei (soţului), precum şi cele ale copiilor minori şi ale persoanelor aflate la întreţinerea” demnitarului. Punct. Nu şi casele, maşinile etc. ale părinţilor, fraţilor, surorilor sau altor rude de gradul I. Aţi zice că astfel aleşii poporului ar putea să ascundă de ochii oamenilor unele bunuri? Adevărat! Nu e exclus că unii aşa şi procedează…. Potrivit legii, demnitarii sunt obligaţi sa-şi declare veniturile (suma brută, adică până la impozitare – n.r.) pe parcursul ultimului an de activitate. Asta e clar. În ceea ce priveşte proprietăţile, apele sunt tulbure. Vitalie Zamă, jurist la organizaţia „Juriştii pentru drepturile omului”, ne-a declarat că oficialii sunt obligaţi să-şi declarare bunurile acumulate la data depunerii declaraţiei numai atunci când sunt numiţi sau aleşi în funcţie. În următorii ani declaranţii includ în document numai bunurile acumulate pe parcursul ultimului an de activitate.

Totuşi, unii oameni de stat care şi-au făcut publică Declaraţia în cadrul campaniei „Avere la vedere”, din propria iniţiativă, şi-au prezentat averea acumulată până la 31 decembrie 2007. Nici unii, nici alţii nu au încălcat legea. Pur şi simplu unii au dorit să fie mai sinceri cu cetăţenii.

În lege scrie negru pe alb că „evaluarea proprietăţii se efectuează prin indicarea valorii (costului) menţionate în documentul care certifică provenienţa proprietăţii”. Unii, deputaţi care şi-au publicat declaraţiile pe site-ul API au respectat întocmai buchea legii. Alţii, au „încălcat-o”, dându-şi, probabil, seama că e ilar să declari că valoarea apartamentului procurat în 1986 e de 350 lei. De aceea, ei au indicat valoarea de piaţă a imobilului, bazându-se pe estimările organelor cadastrale. Însă, s-au găsit şi unii care la categoria „valoarea (în lei)” nu au indicat nicio cifră, scriind doar „de piaţă”. Asta pentru că, probabil, nu ştiu exact cât costă apartamentul, lotul de pământ sau vila. Sau, nu au dorit să ne „şocheze” cu cifre cu cel puţin şase zerouri.

Cine şi-a scos averea la vedere?

Preşedintele Parlamentului Marian Lupu a indicat în declaraţia sa veniturile şi bunurile agonisite în 2007. La locul de muncă spicherul împreună cu soţia a obţinut un venit de 182748 lei, însă a mai câştigat 113420 lei din vânzarea unui apartament.

Ce avere are spicherul? Potrivit Serviciului de presă al Parlamentului, familia Lupu deţine un apartament la bloc (din 2002) în Chişinău cu suprafaţa totală de 136 m. p., suprafaţa locativă fiind de 82 m.p. (valoarea de piaţă a apartamentului - 1,224 mii lei) şi un garaj (în subsolul blocului) cu suprafaţa de 18,2 m.p. (valoarea de piaţă – 70 mii lei). Soţia lui Marian Lupu are un cont bancar curent pe care lunar i se transferă salariul. Atât.

Deputatul Dumitru Braghiş a inclus în declaraţie atât veniturile obţinute în 2007, cât şi bunurile deţinute la moment. Astfel, Dumitru Braghiş declară că împreună cu soţia în anul trecut a obţinut la locul de munca un venit de 118180,98 lei şi un venit suplimentar de 705000 lei din vânzarea automobilului şi a unui lot de pământ. Parlamentarul afirmă că mai deţine o vilă de 100 m. p. şi un lot de pământ de 600 m. p. în satul Pârâta, raionul Dubăsari. Familia Braghiş mai are un garaj în Chişinău şi trei autoturisme (Hyundai Tucson, Skoda Fabia şi VAZ 2102). Deputatul nu a ascuns de ochii lumii nici conturile bancare. Braghiş susţine că are un cont de 700000 lei într-o bancă comercială şi acumulări personale de 90000 dolari din perioada când se ocupa de afaceri.

Deputatul Grigore Petrenco a inclus în declaraţia sa veniturile şi bunurile acumulate în 2007. Potrivit declaraţiei, deputatul a câştigat la locul de muncă împreună cu soţia 186136,52 lei. Niciun cuvânt despre proprietăţi.

Vicepreşedintele Parlamentului Maria Postoico a notat în declaraţie atât veniturile obţinute în 2007, cât şi bunurile deţinute la moment. Astfel, vicespicherul declară că împreună cu soţul a obţinut în anul trecut la locul de muncă un venit de 105865 lei, din activitatea de creaţie un venit de 5798 lei şi din pensii un venit de 54512 lei. Maria Postoico a declarat că are un apartament la bloc în Chişinău, procurat în 1986, „o căsuţă de livadă” în Stăuceni, achiziţionată în 2002, un garaj în capitală şi un autoturism marca VAZ, procurat în 1989. Vicepreşedintele Parlamentului a mai moştenit un teren arabil de 1,16 ha şi o livadă de 9,3 ari la Buţeni, Hânceşti.

Dorin Chirtoacă la fel a indicat în declaraţie veniturile obţinute în 2007, cât şi bunurile imobile şi mobile pe care le deţine actualmente. Primarul general al capitalei declară că în anul trecut a obţinut la locul de muncă 67156 lei. Edilul capitalei mai deţine 1/3 din casa de la Coloniţa, mun. Chişinău, de 70 m. p., estimată la 167.000 lei, şi un „Opel Astra”.

Deputatul Vlad Cubreacov a indicat în declaraţia sa veniturile şi bunurile agonisite numai în 2007. Astfel, la locul de muncă parlamentarul împreună cu membrii familiei sale a obţinut un venit de 95723,55 lei. Totodată, parlamentarul a mai declarat un apartament de 105 m. p. în centrul capitalei. În acelaşi bloc, deputatul deţine o parcare subterană şi o încăpere la subsol.

Primarul de Floreşti, Iurie Ţap, a inclus în declaraţie veniturile pentru 2007 şi bunurile agonisite până la moment. La locul de muncă, edilul împreună cu soţia sa a câştigat 49351,92 şi un venit suplimentar de 3000 lei din „alte surse legale”. Potrivit declaraţiei, primarul are două apartamente - un imobil de 93 m. p. la Floreşti, estimat la 133425 lei, şi altul de 44 m. p. în capitală, în valoare de 221981 lei. Iurie Ţap mai are pe un cont bancar 3350 lei.

Valentina Şerpul a declarat că singurul venit pe care l-a obţinut în 2007 a fost salariul de deputat în sumă de 96723,55 lei. Parlamentara ne-a spus că deţine numai un apartament la bloc în capitală.

Deputatul Vitalia Pavlicenco a indicat în declaraţie numai veniturile sale, nu şi ale soţului, pe motiv că nu a reuşit să obţină informaţiile despre veniturile soţului. În 2007, la locul de muncă deputatul a câştigat 90555,91 lei. Parlamentara ne-a spus că deţine un apartament cu trei odăi în capitală, o casă de vacanţă, 30 de ari de pământ arabil, un automobil, acţiuni la câteva întreprinderi în valoare totală de 1090 lei.

Deputatul Ion Varta a câştigat anul trecut la locul de muncă 94521,23 lei, din activitate ştiinţifică - 4600 lei şi din activitate de creaţie 12450 lei. Domnia sa ne-a zis că are un apartament cooperatist în Chişinău şi un autoturism „Citroen”.

Campania „Avere la vedere” continuă. Politicienii, funcţionarii publici, alţi demnitari care consideră că nu au ce ascunde şi susţin principiul transparenţei veniturilor obţinute de ei, sunt în continuare încurajaţi să-şi facă publică Declaraţia cu privire la venituri şi proprietate în întregime, plasând-o pe paginile web ale Asociaţiei Presei Independente (API) şi Alianţei Anticorupţie. Pentru a face acest lucru, politicienii şi funcţionarii publici sunt rugaţi să telefoneze la numărul din Chişinău 22-09-96 sau să trimită copia scanată a Declaraţiei cu privire la venituri şi proprietate la adresa de e-mail obiectiv@api.md sau la numărul de fax 22-09-96.

Dumitru LAZUR