31 ianuarie 2008
“Neadoptarea unor legi compromite eficienţa tuturor eforturilor anticorupţie ale R. Moldova” Interviu cu Natalia Kravchenko, managerul Proiectului MOLICO al Consiliului Europei (CE), şi Cornel-Virgiliu Călinescu, expert anticorupţie MOLICO
Care sunt principalele obiective ale proiectului MOLICO şi ce aţi reuşit să realizaţi în mai bine de un an de activitate în R. Moldova? Natalia Kravchenko: Proiectul MOLICO a început în august 2006 şi va dura trei ani, având un buget de 3,5 mil. euro. Componenta de prevenire şi combatere a corupţiei este o continuare a unui proiect implementat anterior de CE – PACO-Moldova – prin care am acordat suport pentru realizarea a zece priorităţi ale Strategiei naţionale de combatere a corupţiei. După cum ştiţi, Guvernul R. Moldova a elaborat prima strategie anticorupţie în 2004, solicitând CE să susţină realizarea ei. Noi am răspuns apelului, fiindcă am considerat că trebuie să încurajăm lupta împotriva corupţiei.
Proiectul MOLICO şi-a propus să asigure implementarea strategiei anticorupţie a R. Moldova în baza planurilor anuale de acţiune. Din păcate, am depistat un şir de deficienţe în realizarea şi monitorizarea strategiei. Consider că autorităţile ar trebui să lucreze mult mai eficient şi cel mai important – transparent. Acum discutăm cu Iurie Stoicov, preşedintele Grupului de monitorizare a implementării Strategiei naţionale anticorupţie, pentru a ridica gradul de transparenţă şi eficienţă a grupului. Noi aşteptăm ca strategia să fie mai bine definită, iar rezultatele – palpabile.
O altă componentă importată a acestui proiect este revizuirea şi expertizarea legislaţiei în vigoare în domeniul anticorupţie. Pe parcursul lui 2007 am făcut expertiza celor mai importante legi din domeniu, cum ar fi proiectul Legii partidelor politice, proiectul Legii conflictului de interese etc. Aceste acte normative au fost depuse în Parlament dar, din păcate, numai primul a fost adoptat de Legislativ la sfârşitul lunii decembrie. Ne îngrijorează acest fapt, de aceea ne vom adresa CE să încurajeze Parlamentul să adopte aceste legi cât de curând posibil. De ce? Neadoptarea lor compromite eficienţa tuturor eforturilor depuse în cadrul Strategiei anticorupţie a R. Moldova.
În opinia dvs., în ce măsură R. Moldova reuşeşte să realizeze Strategia naţională de prevenire şi combatere a corupţiei? Cornel-Virgiliu Călinescu: Proiectul MOLICO este realizat anume pentru a veni în sprijinul implementării
Planului naţional de acţiuni anticorupţie şi anume pe componentele unde CE deţine excelenţă în domeniu. Mă refer la expertizarea legislaţiei, iar în 2007 am lucrat mult în această direcţie. Voi vorbi despre două proiecte de legi, recent expertizate de CE. Legea partidelor politice a fost expertizată de CE şi Comisia de la Veneţia, fiind elaborat un set de recomandări pentru perfecţionarea ei, iar forma ei consolidată a fost recent adoptată de Parlament. Nu atât de încurajatoare sunt evoluţiile legate de Legea privind conflictul de interese care de asemenea a fost expertizată de CE şi Comisia de la Veneţia. În urma dezbaterilor publice, comisia de specialitate a Parlamentului a ajuns la concluzia că proiectul are nevoie de revizuiri considerabile. În acest sens, a fost creat un grup specializat care va implica experţi naţionali şi internaţionali. CE va sprijini acest proces şi sperăm să contribuim la perfecţionarea acestui act normativ care va fi foarte important pentru lupta împotriva corupţiei. Deşi numai acest act izolat, fără măsuri subsidiare, nu va putea soluţiona problemele existente.
Din punctul de vedere al Guvernului, activităţile în domeniul elaborării proiectelor de lege au fost îndeplinite cu succes pentru că proiectele au fost transmise la Parlament. Însă, consider că strategia nu poate fi considerată implementată până ce legea nu devine realitate, adică este aprobată de Parlament şi pusă în aplicare.
Am salutat faptul că Parlamentul a ratificat Convenţia ONU contra corupţiei şi protocolul adiţional la Convenţia CE împotriva corupţiei. Din păcate, mai sunt multe de făcut în acest domeniu. Legislaţia R. Moldova nu este completă, însă sperăm că şi cu sprijinul CE acest lucru să poată fi realizat pe termen scurt. Pentru a pune în aplicare măsuri anticorupţie eficiente este necesar ca R. Moldova să aibă un cadru legal bine creionat.
La ce capitole R. Moldova mai are de muncit sau a înregistrat regrese? C.-V. C.: Noi suntem de obicei optimişti, încercăm să avem o atitudine constructivă şi să sprijinim lucrurile bune. În 2007 s-au pus bazele mai multor iniţiative importante care., dacă vor fi consolidate pe parcursul anului 2008, atunci vor produce rezultate bune. Mă refer la ceea ce numim noi „bună practică” în RM - expertizarea anticorupţie a proiectelor de lege. Un proiect ambiţios elaborat şi cu sprijinul CE, care presupune un dublu filtru - al CCCEC şi al societăţii civile, reprezentată de Centrul de Analiză şi Prevenire a Corupţiei, de evaluare a coruptibilităţii actelor normative şi a proiectelor de legi. Prima evaluare se face la nivel guvernamental de către CCCEC, presupunând identificarea aspectelor cu risc de corupţie din proiectele de lege. În 2007, circa 80 la sută din recomandările CCCEC au fost acceptate şi adresate iniţiatorului proiectului. A doua evaluare este făcută de societatea civilă. După ce actele normative au trecut de prima lectură, experţii independenţi efectuează o nouă expertizare a coruptibilităţii proiectelor de lege, prezentând rapoarte de expertiză Parlamentului. Anul trecut, peste 53 la sută din recomandările experţilor au fost încorporate în actul final. Calitatea acestor analize este apreciată de CE.
Un al doilea exemplu de „bună practică” este metodologia evaluării riscului, măsură de altfel prevăzută de Strategia naţională anticorupţie, însă implementată în variante şi metode total diferite de instituţiile publice din RM. Pornind de la un exemplu de succes din Europa, şi anume din Slovenia, s-a elaborat o metodologie care ţine exclusiv de componenta prevenirii corupţiei şi care are ca obiectiv consolidarea managementului instituţional şi a integrităţii instituţionale. Pornind de la această metodologie, în RM s-a realizat un proiect pilot care avea ca obiectiv formarea a 12 înalţi demnitari din sistemul judiciar. În septembrie 2007, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a adoptat o decizie prin care această metodologie urmează a fi aplicată de toate instanţele judecătoreşti din RM. Proiectul va fi derulat în continuare cu suportul CE şi estimăm că în primele şase luni ale anului 2008 metodologia va fi realizată de 51 de judecătorii. Rămâne de văzut care vor fi rezultatele şi acţiunile ulterioare, deoarece fiecare instanţă urmează să adopte aşa-numitele planuri de integritate, iar la nivel naţional CSM va asigura coordonarea şi supervizarea lor. Acest exemplu a fost bine primit şi de celelalte autorităţi, iar în prezent suntem în faza de formare a formatorilor la nivelul instituţiilor de aplicare a legii (Procuratura Generală, CCCEC, Ministerul de Interne, Serviciul vamal, Serviciul grăniceri etc.) şi instituţii judiciare (Ministerul Justiţiei, Departamentul instituţii penitenciare, Departamentul de executare etc.). Din păcate, Serviciul de Grăniceri şi Ministerul Justiţiei nu au asigurat un nivel de participare corespunzător, iar cheia acestui exerciţiu este implicarea factorilor de decizie. Sperăm ca aceasta să nu afecteze şi calitatea implementării mecanismului. Mai mult, a fost adoptată o decizie prin care CCCEC urmează să elaboreze metodologia unitară şi general aplicabilă la nivel naţional. Acest lucru se va face în primul trimestru al lui 2008, moment din care vom putea vorbi de existenţa unei metodologii obligatorii pentru instituţiile publice. Această măsură este extrem de importantă pentru a evalua din interior zonele de risc şi cele vulnerabile la corupţie. S-a oferit un instrument, o metodologie, urmează să vedem calitatea implementării.
Potrivit unui studiu realizat de IMAS-Inc., unul din factorii de răspândire a corupţiei în RM este remunerarea proastă a funcţionarilor din sectorul public. Dacă statul ar majora salariile acestora, situaţia s-ar schimba în bine? C.-V. C.: Doar majorarea salariilor nu va rezolva problema luptei împotriva corupţiei. Într-adevăr, salariul mic oferit angajaţilor poate constitui o cauză a vulnerabilităţi la corupţie, dar creşterea doar a salariului nu va asigura niciodată reducerea corupţiei. Stabilirea unui nivel de remunerare corespunzător care să asigure stabilitate este premiza unei conduite morale şi profesionale exemplare, ceea ce se aşteaptă de la autorităţile publice. Însă, fără măsuri care să crească nivelul de trai al populaţiei, care să aibă ca obiectiv atragerea finanţărilor externe, fără creştere economică, aceste salarii nu vor fi sustenabile şi vor crea un dezechilibru în comparaţie cu alte categorii sociale. Creşterile salariale nu pot reprezenta un panaceu pentru soluţionarea problemelor de corupţie.
Resursele alocate de Guvernul RM pentru lupta cu corupţia sunt suficiente? C.-V. C.: Astăzi, Moldova beneficiază de sprijinul internaţional din partea CE şi a altor donatori, dar pentru a obţine rezultate palpabile e necesar ca instituţiile publice să depună efort maxim în implementarea acţiunilor anticorupţie. Cred că resursele alocate de Moldova pentru lupta cu corupţia trebuie sporite. Acest lucru l-am semnalat împreună cu colegii de la CCCEC şi procuratură. De exemplu, Departamentul de prevenire a corupţiei din cadrul CCCEC, care ar trebui să fie motorul luptei împotriva corupţiei, lucrează cu un număr redus de personal. Acelaşi lucru este valabil şi pentru alte instituţii.
În practica internaţională anticorupţia costă şi se face cu bani grei şi oameni instruiţi. Există chiar un termen comun în domeniu – alocarea a cel puţin 0,5 la sută din bugetul naţional asigură condiţiile normale pentru măsuri eficiente anticorupţie.
Experienţa căror state ex-comuniste, membre ale Uniunii Europene, în domeniul combaterii corupţiei ar putea fi „multiplicată” şi-n RM? N. K.: Ne orientăm spre ţările cu un trecut similar, apelând după ajutor la colegii din Lituania, Letonia şi Estonia. Aceste state au un trecut, dar şi dimensiuni similare cu ale Moldovei, de aceea ei înţeleg problemele pe care le aveţi.
În 2004, când Guvernul RM a solicitat CE să susţină Strategia naţională anticorupţie, CE a considerat că aceasta este o dovadă a voinţei politice de a lupta cu corupţia. Acum, noi am înţeles că mecanismul a fost instituit, suportul este oferit, însă e nevoie de mult mai multă voinţă politică pentru a face acest mecanism şi mai transparent, şi mai eficient.
Care sunt priorităţile MOLICO pentru 2008? C.-V. C.: Una dintre priorităţile pentru anul curent este consolidarea capacităţii grupului naţional de monitorizare a Strategiei anticorupţie. Sistemul există, strategia este în derulare, însă trebuie să fie reviziute aspectele legate de capacitatea de monitorizare şi evaluare a implementării strategiei. Sunt aspecte pe care le-am semnalat şi dorim să fie atinse în cel mai scurt timp, cum ar fi clarificarea relaţiilor dintre Consiliul coordonator şi Grupul naţional de monitorizare, dintre Grupul naţional anticorupţie şi celelalte structuri de monitorizare. Din păcate, nivelul de schimb de informaţie şi de coordonare a activităţilor este redus.
Totodată, vom lucra şi vom oferi asistenţă pentru crearea şi elaborarea unor metodologii de lucru la nivelul grupului de monitorizare, cum ar fi cunoaşterea clară a mandatului şi rolului fiecăruia dintre membrii acestui grup. Vom pune accent pe evaluarea corectă a modului în care sunt realizaţi indicatorii de performanţă prevăzuţi de Planul Naţional de Acţiune 2007 - 2009. Vom insista şi pe reprezentarea echilibrată a societăţii civile şi mass-media la lucrările acestui grup de monitorizare, fiindcă activitatea lui trebuie să fie total transparentă. În acest sens sprijinim şi definitivarea web site-ului oficial al grupului care sperăm că va fi operaţional în timpul apropiat şi pentru a prezinta publicului rezultate concrete ale luptei împotriva corupţiei.
Vă mulţumim! Interviu de Dumitru LAZUR
| 
