21 decembrie 2007
Moldova nu e Sicilia?

„Moldova nu este Sicilia sau alte ţări în care se vorbeşte de fenomene internaţionale. Moldova are un popor paşnic, muncitor şi este necesar corect să-l mobilizăm în combaterea acestor fenomene nedorite. Eu am menţionat şi doresc încă o dată să menţionez că pentru Moldova, cei care cunosc cu adevărat istoria moldovenilor, fenomenul corupţiei şi al sărăciei sunt străine şi nu este necesar să îl implementăm sau să-l dezvoltăm în ţară”, a declarat prim-ministrul Vasile Tarlev în cadrul Conferinţei naţionale “Progrese şi perspective în reprimarea corupţiei”, desfăşurată recent la Chişinău.

Există totuşi corupţie în Moldova sau nu? Răspunsul la această întrebare am încercat să-l aflăm de la reprezentanţii societăţii civile, ai organelor de drept şi de la oamenii de rând.

„Statisticile confirmă…”

Efim Obreja, expert la Transparency International-Moldova

„În R. Moldova există corupţie, acest fapt fiind confirmat de datele prezentate de către Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei, precum şi de alte instituţii de drept, dar şi de datele Transparency International care măsoară corupţia prin Indicele Perceperii Corupţiei (IPC) şi Barometrul Global al Corupţiei (BGC). Pentru anul 2007, IPC pentru R. Moldova constituie 2,8 puncte (pe o scara de la 0 la 10, unde 0 e cel mai înalt nivel al perceperii corupţiei, iar 10 - cel mai scăzut), ceea ce denotă un nivel sporit al corupţiei. BGC 2007 denotă ca în R. Moldova sectoarele şi instituţiile cele mai afectate de corupţie sunt poliţia (4,1 puncte), serviciile medicale (3,8 puncte), partidele politice şi justiţia (3,7 puncte), legislativul (3,6 puncte), businessul/sectorul privat (3,5 puncte), sistemul de educaţie (3,3 puncte), birourile de înregistrări şi autorizaţii (3,2 puncte), autorităţile de colectare a taxelor şi impozitelor (3,1 puncte).”

„Statul trebuie să pună accept pe prevenirea corupţiei”

Valeriu Zubco, preşedinte al Agenţiei pentru Susţinerea Învăţământului Juridic şi a Organelor de Drept „Ex-Lege”

„Corupţia este o maladie care afectează orice societate, fiind mai pronunţată în ţările sărace. În R. Moldova corupţia există în politică, achiziţii şi servicii publice, poliţie, vamă, justiţie, medicină, învăţământ etc. Lupta cu corupţia nu ar trebui să se rezume numai la combaterea ei de către instituţiile create în acest scop. Statul, în primul rând, trebuie să-şi direcţioneze eforturile în prevenirea corupţiei prin: educarea morală a copiilor în instituţiile şcolare şi universitare; lichidarea fenomenului "tutelei politice"; angajarea persoanelor prin concurs în funcţiile publice, indiferent de apartenenţă politică; reforma serviciilor publice; transparenţa decizională la nivelul autorităţilor publice etc. Practica statelor cu democraţie avansată şi economie dezvoltată ne demonstrează că în primul rând este necesar de a preveni corupţia şi numai după aceea, prin mecanisme represive, de a o combate. Atâta timp cât statul nu va schimba strategia de luptă cu corupţia, acest fenomen va persista”.

„Efortul de combatere a corupţiei trebuie să fie multidimensional”

Sergiu Ostaf, director al Centrului de Resurse pentru Drepturile Omului

„În Moldova fenomenul corupţiei există şi este prezent sistematic în multe domenii. Sondajele cantitative demonstrează că poliţia, instituţiile medicale, cele judiciare şi vama sunt cele mai afectate de corupţie. Cauzele sunt diferite - de la sistemul corupt al instituţiilor date care încurajează plata pentru posturi, funcţii şi poziţii până la mentalitatea societăţii. Efortul de combatere a corupţiei trebuie să fie multidimensional şi să implice acţiuni legislative, informaţionale, sancţionare şi de educare”.

„Accentul trebuie pus pe educarea funcţionarilor”

Galina Bostan, director al Centrului de Analiză şi Prevenire a Corupţiei

„În Moldova avem corupţie şi ea afectează în special oamenii de rând. Ne ciocnim de corupţie atunci când mergem la medic, atunci când solicităm un document de la instituţie, fie centrală sau locală. Care ar fi soluţia? În primul rând, schimbarea mentalităţii funcţionarilor. Poţi să modifici legislaţia, însă dacă funcţionarii nu-şi cunosc bine competenţele şi nu realizează că, de fapt, ei se află în serviciul public, atunci toate eforturile se duc de râpă.

Sunt parţial de acord că dacă ar fi majorate salariile angajaţilor din sectorul public, poate s-ar diminua şi nivelul corupţiei, deoarece anume sărăcia este un factor ce generează corupţia. Însă experienţa altor ţări demonstrează că nu majorarea salariului contribuie la diminuarea acestui flagel, ba din contra, din moment ce s-a majorat salariul, s-a schimbat şi tariful pentru mită. Asta nu înseamnă că nu trebuie majorat salariul funcţionarilor care, uneori, pentru a-şi întreţine familia recurg şi la alte căi pentru a obţine bani. Accentul trebuie pus pe educarea funcţionarilor, ţinuta lor morală, competenţa lor, pentru că deseori apar probleme anume din cauza incompetenţei funcţionarilor”. …

„Nu trebuie să clasificăm corupţia după profesie”

Lidia Arsenii, procuror la Procuratura Generală

„Deşi sondajele spun că corupţia este prezentă mai mult în medicină, învăţământ şi justiţie, nu cred că este corect s-o clasificăm după profesie. De obicei, oamenii intră în contact cu angajaţii din aceste domenii şi dacă sunt trataţi cu indiferenţă, atunci îi cataloghează ca fiind corupţi. Printre factorii care generează corupţia este sărăcia, lipsa unor valori sociale, însoţită de alterarea respectării principiilor morale, precum şi lipsa unei reforme la nivel instituţional şi legislativ. În Moldova ar trebui să se pună accentul mai mult pe prevenirea corupţiei, decât pe diminuarea ei, astfel s-ar cheltui mai puţine resurse”.

„Considerăm că în Moldova se creează acele premise care vor condiţiona reducerea corupţiei”

Alexandru Gâscă, şeful Serviciului de presă al CCCEC

„Corupţia reprezintă un fenomen complex, multistructural şi mutidimensional, un fenomen economic, social şi politic. Corupţia nu poate fi măsurată în unităţi convenţionale. În acest context, aş dori să subliniez că diferite organizaţii internaţionale şi naţionale, specializate în acest domeniu, calculează nu nivelul de corupţie, ci nivelul de percepere a acestui fenomen de către populaţie. Sunt lucruri interdependente, dar diferite. Nivelul de percepere a corupţiei este determinat de o mulţime de factori care nu pot fi enumeraţi în întregime într-un oarecare sondaj sociologic, oricât de complex ar fi acesta. În 2006, când în Moldova nu au avut loc alegeri, indicele de percepţie a corupţiei era mai înalt decât în anul electoral 2007. În timpul campaniilor electorale, cetăţenii sunt supuşi presiunilor informaţionale din partea candidaţilor, astfel, se schimbă şi nivelul de percepţie a diferitor fenomene.

Aş menţiona că nivelul de percepere a corupţiei este determinat şi de modul în care acesta este abordat de autorităţi. În cazul Moldovei, instituţiile de stat au recunoscut că corupţia reprezintă un factor negativ pentru dezvoltarea socio-economică a R. Moldova şi au fost întreprinse un şir de măsuri la diferite niveluri. Potrivit estimărilor specialiştilor străini, odată cu începerea procesului de combatere a corupţiei, nivelul percepţiei în primii ani creşte (de exemplu, anii 2005-2006), apoi se stabilizează sau chiar se micşorează, ca în următorii ani iarăşi să crească. Considerăm că în Moldova se creează acele premise care vor condiţiona reducerea corupţiei, iar primele rezultate pozitive vor fi observate în timpul apropiat.” ….

„Demnitarii ar trebui să facă ordine în casa lor”

Artemiza Cotea, medic la Policlinica nr.7 din Chişinău

„Corupţia este şi va mai fi, iar de vină nu suntem noi, dar guvernanţii pentru că peştele de la cap se strică. Nu cred că dacă accepţi o cutie de bomboane de la un bolnav, atunci asta e deja corupţie. Sigur, sunt şi medici care au luat mită, însă pătimim toţi. Demnitarii ar trebui să facă ordine mai întâi în casele lor, ş-apoi în ale altora. Poate că atunci când cetăţeanul va fi remunerat cum se cuvine pentru munca sa, vom scăpa şi de corupţie.”

„Cum să supravieţuieşti cu un salariu de doar 600-800 lei?”

Viorica Maftei, profesoară la Liceul teoretic „Liviu Rebreanu” din Chişinău

„Deşi declară că luptă împotriva corupţiei, totuşi, demnitarii nu prea doresc să lichideze acest flagel. Ei aruncă tot noroiul în noi, pe când corupţia izvorăşte de la ei. Da, s-a menţionat de nenumărate ori că profesorii sunt corupţi şi adună bani de la părinţi pentru diferite fonduri în şcoală. Dar oare este posibil să trăieşti cu un salariu de doar 600-800 lei?”

Sondaj realizat de Galina MUNTEANU