21 decembrie 2007
“Planul Preliminar de Ţară este începutul începuturilor, dar nu începutul sfârşitului” Interviu cu Mark Levinson, consilier superior Programe Anticorupţie, manager al Programului Preliminar de Ţară al Corporaţiei Provocările Mileniului În ce măsură obiectivele pe care vi le-aţi trasat în cadrul Planului Preliminar de Ţară (PPŢ) al Republicii Moldova au fost realizate la etapa actuală? Cred că până acum am reuşit să facem un lucru mare, punând bazele sistemului de prevenire şi combatere a corupţiei în Republica Moldova, care va continua să funcţioneze şi după finalizarea PPŢ. Lupta contra corupţiei e un proces de lungă durată. Noi nu vom reuşi să „soluţionăm” problema corupţiei până în martie 2009, însă acesta este un start bun. PPŢ este începutul începuturilor, dar nu începutul sfârşitului.
Ce instituţii de stat responsabile de implementarea PPŢ au obţinut rezultate palpabile în lupta cu corupţia? Cine are restanţe la acest capitol? Anticorupţia în sine nu e o „cursă de cai”, cu învinşi şi învingători. Lupta împotriva corupţiei nu este un proces liniar, pornind din punctul A în punctul B. Rezultatele obţinute la etapa actuală sunt relativ bune, iar cooperarea cu instituţiile responsabile de implementarea PPŢ este excelentă, în special cu Grupul naţional de monitorizare, condus de dl Valeriu Balaban. Şi Ministerul Justiţiei, şi Consiliul Superior al Magistraturii au fost deschişi, oferindu-ne acces liber la dosarele şi datele lor, ceea ce ne va permite să facem o analiză obiectivă a proceselor judiciare. După ce vom efectua acest studiu, vom pregăti un set de recomandări privind reorganizarea administraţiei şi procedurilor instanţelor judecătoreşti în Republica Moldova. Iniţial, vom implementa un proiect-pilot în patru judecătorii, după care bunele practici vor fi „multiplicate” în restul ţării.
O altă dovadă a bunei cooperării sunt eforturile pe care le depunem împreună cu Ministerul Sănătăţii pentru dezvoltarea unor standarde în medicină şi pentru licenţierea medicilor. În plus, am elaborat pentru Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi a Corupţiei (CCCEC) un plan de reorganizare internă. Sperăm că schimbările vor avea un rezultat pozitiv. La fel de bună e colaborarea cu societatea civilă şi mass-media, un exemplu fiind strategia de comunicare a Guvernului privind îmbunătăţirea cooperării cu societatea civilă. Totuşi, schimbările se produc dificil şi rămân multe provocări pentru viitor.
Ce judecătorii au fost selectate pentru implementarea proiectului-pilot de reformare a instanţelor judecătoreşti? Agenţia de implementare a PPŢ „M/IP-3” şi oficiali guvernamentali au vizitat 16 instanţe judecătoreşti din Moldova, din care am selectat patru (Curtea de Apel Chişinău, judecătoriile din Ungheni, Rezina şi Comrat). La Rezina şi Comrat nu vom face numai reorganizări administrative, dar vom renova şi infrastructura. Ne-am propus să modificăm designul interior al judecătoriilor în conformitate cu standarde internaţionale, deoarece şi interiorul reduce posibilităţile de corupere şi ridică gradul de transparenţă al instituţie. Ne propunem ca aceste judecătorii să servească ca model pentru celelalte.
Cum apreciaţi activitatea organelor de drept în combaterea corupţiei? Deşi am realizat multe şi colaborăm bine cu partenerii noştri, totuşi, schimbările se produc dificil. Aportul organelor de drept este important, dar nu este suficient pentru a reduce corupţia. E necesară o abordare integrală. Corupţia nu înseamnă întotdeauna persoane rele, zgârcite care au putere şi se folosesc de carenţele sistemului în interes personal. De regulă, corupţia în Moldova este cauzată de necesităţi şi oportunităţi. Guvernul nu poate asigura salarii decente angajaţilor din sistemul de educaţie, sănătate etc. care, la rândul lor, nu au suficienţi bani pentru a procura hrană, haine sau pentru a plăti pentru educaţia copiilor lor. Corupţia apare pentru că populaţia este nevoită să caute resurse financiare suplimentare, iar carenţele sistemului netransparent permit dezvoltarea plăţilor neformale. Astfel, nimerim într-un cerc vicios. Guvernul nu poate plăti salarii decente pentru că nu reuşeşte să colecteze taxele şi impozitele de la cetăţeni, iar populaţia este nevoită să caute alte surse de venit. Banii care ar trebui să ajungă în buget sunt oferiţi ca mită. Mai mult, atunci când Guvernul face achiziţii publice, preţurile sunt prea ridicate din cauza corupţiei, ceea ce împiedică Guvernul să-şi valorifice resursele şi aşa limitate. Pentru a combate acest gen de corupţie nu e suficient să urmăreşti şi să pedepseşti vinovaţii, ci trebuie să oferi salarii adecvate, dezvoltând sisteme şi politici administrative care ar împiedica apariţia corupţiei şi ar permite detectarea cazurilor de corupţie. Un alt factor vital e sporirea şi asigurarea transparenţei procesului decizional. Corupţia are mai puţine şanse de „supravieţuire” într-o ţară în care cetăţenii pot urmări îndeaproape ce se întâmplă.
Societatea civilă a identificat un şir de carenţe în procesul de monitorizare şi coordonare a măsurilor anticorupţie, menţionând că ar exista două mecanisme paralele de supraveghere a eforturilor de prevenire şi combatere a corupţiei în Republica Moldova. În opinia dvs., ar trebui să existe un singur mecanism de monitorizare, aşa cum cere societatea civilă?
PPŢ îşi doreşte un proces de monitorizare şi supraveghere la mai multe niveluri, acesta fiind unul din principiile transparenţei. Cu cât sunt mai mulţi ochi pe o problemă, cu atât e mai bine. Guvernul are obligaţiunea de a urmări în ce mod regulamentele şi legile sunt realizate şi respectate. În cazul PPŢ, la nivel de Guvern, există o monitorizare stratificată. CCCEC are menirea să depisteze şi să investigheze cazurile de corupţie la nivel guvernamental. Introducerea modelului de Inspector general în Departamentul de Securitate Internă al CCCEC va ajuta la identificarea actelor de corupţie şi a altor cazuri în care sunt implicaţi angajaţii CCCEC. La alt nivel, se plasează un Consiliu Civil de Observare care va fi creat la iniţiativa prim-viceprim-ministrului Zinaida Grecianâi, care are menirea de a monitoriza bugetul, politicile şi regulamentele interne ale CCCEC, asigurând totodată examinarea plângerilor din partea cetăţenilor în mod independent.
Cetăţenii la fel au obligaţia să urmărească cum funcţionează Guvernul LOR. În practică e dificil să implici toţi cetăţenii Republicii Moldova în supravegherea deciziilor Guvernului, de aceea trebuie creat un mecanism mai practic şi independent. În acest sens, ne vor ajuta reprezentanţii societăţii civile care au şi timp, şi aptitudini.
Un alt instrument de monitorizare la fel de important e mass-media care este obligată să reflecte obiectiv şi profesionist cazurile de corupţie în virtutea cenzurii şi presiunilor din partea Guvernului. Mass-media trebuie să fie liberă şi să realizeze investigaţii jurnalistice profesioniste care ar scoate în vileag cazurile de corupţie.
Deci, cu cât mai mulţi observatori vor fi, cu atât e mai bine.
Anul curent nicio persoană învinuită de corupţie în Republica Moldova în cele din urmă nu a fost privată de libertate, fiind în cel mai bun caz amendată. CCCEC aruncă cu pietre în grădina judecătorilor, pe când magistraţii dau vina pe ofiţerii de urmărire penală.... Nu există o verigă slabă, ci un sistem slab. Angajaţii CCCEC, procurorii, judecătorii, din păcate, folosesc instrumente vechi de luptă împotriva corupţiei. Este necesar de a folosi o abordare integrală prin aplicarea unor instrumente şi proceduri eficace, or, asta le lipseşte organelor de drept din Moldova. Numai aşa corupţia va deveni mai „dificilă”, dar mai uşor de investigat. Totodată, este necesar ca legile să prevadă modalităţi de asigurare a respectării legii, de delimitare clară a responsabilităţii de respectare a legii, precum şi penalităţi adecvate pentru a încuraja respectarea legii.
În ce măsură experienţa Statelor Unite ale Americii în domeniul prevenirii şi combaterii corupţiei ar putea fi aplicată în Republica Moldova? În toate ţările, indiferent de nivelul lor de dezvoltare, societatea este nevoită să lupte împotriva corupţiei. Experienţa SUA a demonstrat că pentru a preveni şi a combate corupţia e nevoie de o abordare integrală. Un pilon important e asigurarea transparenţei procesului decizional şi monitorizarea permanentă şi stratificată a acţiunilor guvernanţilor. Poate metoda ar putea să nu fie eficientă, dar este efectivă. Un rol important îl joacă şi mass-media independentă care reflectă profesionist şi responsabil cele mai dificile subiecte, precum corupţia, fără a avea frică de cenzură şi presiuni din partea statului.
Din punct de vedere economic, corupţia e incredibil de costisitoare şi risipitoare, fiind un obstacol în creşterea economică a ţării. Dacă Moldova va reuşi să reducă corupţia, va îmbunătăţi imaginea ei şi va deveni o ţară atractivă pentru investitorii străini şi locali. Aceştia vor crea noi locuri de muncă, contribuind la creşterea economică şi prosperitatea ţării.
Care ar fi cele mai importante activităţi pentru 2008 în cadrul PPŢ? PPŢ al RM este un document ambiţios, cu abordare vastă în lupta împotriva corupţiei. Planul este rezultatul viziunii şi conducerii prim-viceprim-ministrului Zinaida Grecianâi, planul Guvernului de modernizare a sistemului judiciar, vamal, serviciului fiscal, CCCEC etc. Aceste modele vor putea fi aplicate şi multiplicate la toate nivelurile.
PPŢ al Republicii Moldova este singurul Plan Preliminar de Ţară al Corporaţiei Provocările Mileniului, în care Guvernul a cerut asistenţă în sporirea transparenţei prin implicarea mass-media şi a societăţii civile. Planul Moldovei poate fi servi ca model pentru alte ţări. În 2008 una din activităţi este sporirea transparenţei prin implicare în postura de observatori ai organizaţiilor obşteşti şi mass-media. Tot anul viitor va fi creat un Consiliu Civil de Observare în cadrul CCCEC, la fel o inovaţie în regiune.
Vă mulţumim! Interviu de Dumitru LAZUR
|