21 decembrie 2007
Găinarii pedepsiţi mai dur decât funcţionarii corupţi

De ce nu sunt încarcerate persoanele vinovate de luare sau dare de mită?

În 2007, niciun funcţionar învinuit de corupţie nu a ajuns după gratii. Mai mult, în 25 de cazuri instanţele de judecată au decis să înceteze procesul penal intentat de Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei (CCCEC), inculpaţii fiind traşi numai la răspundere administrativă. CCCEC dă vina pe sistemul de justiţie şi pe lacunele legislaţiei în vigoare, pe când magistraţii – pe ofiţerii de urmărire penală. OBIECTIV a încercat să afle cine este veriga slabă.

Anul curent, instanţele judecătoreşti au emis sentinţele definitive pe 70 de dosare intentate anterior de angajaţii CCCEC, 35 dintre ele fiind infracţiuni de corupţie, 23 - economice, 12 - alte genuri de infracţiuni. 76 de persoane au fost găsite vinovate, însă nici una nu a fost întemniţată. În cel mai fericit caz, funcţionarii au fost condamnaţi condiţionat la privaţiune de libertate, amendaţi cu câteva mii de lei, interzicându-li-se totodată să deţină funcţii de răspundere pe o perioadă determinată. Astfel, din majoritatea cazurilor de corupţie investigate şi transmise în instanţa de judecată nu s-a ales practic nimic.
Din cele 35 de dosare, în 6 cazuri judecătorii au decis să recalifice învinuirile de corupţie aduse inculpaţilor în infracţiuni mai puţin grave. De ce? Potrivit CCCEC, pentru a reduce gravitatea acuzaţiilor şi pentru a aplica o pedeapsă mult mai blândă. În alte 25 de cazuri, procesul penal a fost încetat, iar inculpaţii au fost traşi doar la răspundere administrativă. Dar asta nu e tot. În cazul a 12 funcţionari care au săvârşit infracţiuni de corupţie instanţa de judecată a decis să nu aplice pedeapsa complementară – „privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a desfăşura o anumită activitate”. Adică, funcţionarul inculpat de luare sau dare de mită s-a întors bine mersi la locul lui de muncă. Colac peste pupăză, potrivit CCCEC, doi oficiali au continuat să încalce legea, ajungând iarăşi pe mâna oamenilor legii.

Mită şi iar mită

La 26 iulie 2005, CCCEC a anunţat printr-un comunicat de presă că Sergiu Smeşnoi, directorul şcolii profesionale din satul Corbu, raionul Donduşeni, a fost reţinut în flagrant în timp ce primea 700 de euro de la o tânără. Şeful instituţiei de învăţământ i-ar fi promis tinerei să-i mărească notele în diploma de bacalaureat. CCCEC a declarat atunci că pe numele funcţionarului bănuit de corupţie a fost intentat un dosar penal pentru „săvârşirea infracţiunii de corupţie pasivă prin extorcare”.
Dacă ar fi fost găsit vinovat, Sergiu Smeşnoi risca să-şi petreacă următorii 10 ani după gratii. Anul curent a fost pronunţată sentinţa definitivă în dosarul Smeşnoi. Funcţionarul nu a ajuns în puşcărie, instanţa judiciară privându-l doar de dreptul de a ocupa funcţia de director al şcolii. Asta i-a permis să se angajeze la aceeaşi instituţie de învăţământ în calitate de profesor. Potrivit CCCEC, ulterior Şmeşnoi iarăşi a fost reţinut în flagrant pentru luare de mită… Judecătorii au fost indulgenţi şi cu directorul unei şcoli sportive din Vadul-lui-Vodă. Funcţionarul a fost doar amendat pentru că a luat mită, dar nu şi privat de dreptul de a ocupa funcţii în sistemul de învăţământ. Actualmente, funcţionarul este cercetat într-un alt dosar penal, de astă dată pentru „însuşirea bunurilor materiale”.

„Instanţele judecătoreşti nu ţin pasul”

CCCEC regretă că „sancţiunile aplicate persoanelor găsite vinovate pentru săvârşirea infracţiunilor de corupţie nu sunt întotdeauna proporţionale cu gradul de pericol social al faptelor comise”. Angajaţii Centrului afirmă că instanţele judecătoreşti nu ţin pasul cu organele de urmărire penală în ceea ce priveşte intensitatea activităţii de contracarare a manifestărilor de corupţie.
În opinia CCCEC, contracararea corupţiei este periclitată şi de o serie de impedimente de ordin juridic, printre care recunoaşterea de legislaţia naţională a imunităţii deputaţilor şi judecătorilor.

Angajaţii CCCEC, pregătiţi nesatisfăcător

Solicitat de OBIECTIV, Vasile Guţu, purtător de cuvânt la Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), a evitat să răspundă la acuzaţiile CCCEC privind sentinţele date pe cazurile de corupţie. „Nu putem să ne pronunţăm în general pe marginea acestui subiect. Este nevoie să examinăm fiecare dosar în parte. CSM este în drept să aplice măsuri disciplinare faţă de judecători, însă numai după examinarea detaliată a cazurilor”, a mai spus Vasile Guţu. Purtătorul de cuvânt al CSM nu a putut să ne zică dacă vreun judecător a fost sau nu pedepsit pentru sentinţele date în dosarele de corupţie.
Pe de altă parte, juristul Ion Vizdoga susţine că lucrătorii operativi şi ofiţerii de urmările penală nu ţin cont de practica internaţională, dar şi naţională în investigarea dosarelor de corupţie. „Gradul de pregătire a angajaţilor CCCEC este nesatisfăcător, de aceea ei comit erori procedurale regretabile sau nu reuşesc să acumuleze suficiente probe pentru ca dosarul să reziste în instanţa de judecată. În consecinţă, judecătorul este nevoit să aplice învinuiţilor o pedeapsă administrativă. Angajaţii CCCEC cred că dacă au reţinut bănuitul, au obţinut un mandat de arest şi au difuzat un comunicat de presă, atunci şi-a făcut deja munca. În realitate, făcând zarvă în jurul unor dosare, CCCEC încearcă să justifice investiţiile pe care le absoarbe, care, în final se dovedesc a fi puţin eficiente. Sigur, uneori „buba” e şi-n sistemul de justiţie viciat, şi-n lipsa colaborării între ofiţerul de urmărire penală şi acuzatorul de stat, ultimul, de regulă, în instanţă, operând numai cu probele oferite de colegul său de la CCCEC”, a mai declarat Ion Vizdoga. Cornel-Virgiliu Călinescu, expert anti-corupţie în cadrul Proiectului MOLICO contra corupţiei, spălării banilor şi finanţării terorismului în R. Moldova, ne-a declarat că mai este mult de lucru în ceea ce priveşte pregătirea dosarelor de corupţie, astfel încât acestea să reziste în instanţă. „Astăzi, se lucrează la elaborarea unui ghid pentru investigatori şi procurori anticorupţie care să puncteze aspectele importante care trebuie avute în vedere în momentul în care se lucrează la un dosar de corupţie”, a mai afirmat Călinescu.

Dumitru LAZUR