21 decembrie 2007
Este un semnal bun atât pentru mediul de afaceri, cât şi pentru donatorii externi

Începând cu anul 2008 (de la 1 ianuarie) în R. Moldova va intra în vigoare Planul Naţional de Dezvoltare (PND) pentru anii 2008-2011. Potrivit Guvernului, documentul este unul strategic şi trasează principalele căi de dezvoltare a ţării pe termen mediu: sectorul economic şi mediul de afaceri, sectorul social şi de protecţie a sănătăţii, sectorul judiciar şi de apărare a drepturilor omului etc. În acest context, redacţia “Buletinului informativ PND” a iniţiat o serie de dezbateri cu centrele de cercetare şi de analiză social-economică din ţară referitoare la perspectivele de implementare a PND şi de atingere a scopurilor scontate. În acest număr, parteneri de discuţii sunt Tatiana Lariuşin, expert la IDIS Viitorul si Galina Şelari, director executiv Centrul de Investigaţii Strategice şi Reforme.

Tatiana Lariushin, expert IDIS Viitorul:

• Sunt necesare eforturi serioase în vederea implementării lui
• Am învăţat cum să elaborăm documente calitative, dar încă nu am învăţat cum să le implementăm
• De capacitatea Guvernului de a adeveri aceste prognoze, va depinde atitudinea şi încrederea populaţiei, societăţii civile şi oamenilor de afaceri faţă de autorităţi

Care credeţi că vor fi schimbările (de orice nivel) după intrarea în vigoare a Planului Naţional de Dezvoltare la 1 ianuarie 2008?

Este bine că în Moldova a fost elaborat un document de planificare pe termen mediu, care ţine cont de experienţa anterioară, inclusiv a Strategiei de Creştere Economică şi Reducere a Sărăciei. Este un lucru bun şi pentru dezvoltarea afacerilor, implicit a celor din regiuni, deoarece antreprenorii au acum în faţă o perspectivă de trei ani pentru a-şi elabora planurile de activitate. PND a fost coordonat cu Cadrul de Cheltuieli pe Termen Mediu. În sfârşit este un semnal bun şi pentru donatorii internaţionali, care de mult timp aşteptau un asemenea document. Dar pentru ca în republică într-adevăr să aibă loc schimbări, elaborarea Planului de Dezvoltare este insuficientă. Sunt necesare eforturi serioase în vederea implementării lui. Pentru aceasta, sunt necesare atât resurse financiare, cât şi resurse administrative şi umane.

Care credeţi că sunt atuurile şi deficienţele acestui Plan?

În orice ţară, un document strategic de acest nivel presupune eforturi intelectuale serioase, iar faptul că la elaborarea acestui Plan în Moldova au fost implicate toate părţile interesate, este, fără îndoială, un punct forte. În ţările cu economia în tranziţie, acest proces decurge dificil şi din considerentul că este important nu doar să fie identificate priorităţile, dar şi să fie prioritizate acestea, la rândul lor. În mediul de experţi se discută intens întrebarea dacă Moldova ar putea atinge obiectivul de bunăstare fără a soluţiona diferendul transnistrean. De fapt, este vorba de o dilemă serioasă – ce ar trebui să facă Moldova în primul rând – să-şi asigure suveranitatea sau competitivitatea economiei naţionale? În care dintre aceste direcţii să-şi antreneze resursele, şi aşa limitate? Astfel, faptul că în Plan nu este stipulat clar care este prioritatea Nr.1 pentru Moldova – reintegrarea ţării sau competitivitatea economică – constituie, în opinia mea, partea slabă a acestui document.

Ce riscuri de implementare există la această etapă şi cum le-am putea evita?

Discordanţa între politicile declarate oficial şi procesul politic real este elementul vulnerabil al tuturor planurilor şi documentelor ce le-am avut în ultimii ani. Deja am învăţat cum să elaborăm documente calitative, dar încă nu am învăţat cum să le implementăm. Sărăcia s-a accentuat în ultimii ani nu din cauza că nu am avut un document care să prevadă contrariul, ci fiindcă prevederile SCERS nu au putut fi realizate în practică. Aceleaşi riscuri stau în faţa noastră şi acum. PND are scopul de a spori veridicitatea prognozelor efectuate pentru următorii trei ani. De capacitatea Guvernului de a adeveri aceste prognoze, va depinde atitudinea şi încrederea populaţiei, societăţii civile şi oamenilor de afaceri faţă de autorităţi. Dacă acest lucru se va întâmpla, atunci vom putea vorbi şi de o planificare pe termen mai lung a businessului, şi de o reducere a ratei dobânzilor la creditele bancare, şi de o creştere a investiţiilor străine directe în economia naţională.

Poate oferi PND un impuls calitativ pentru dezvoltarea R. Moldova?

În ultimul timp se discută intens despre calitatea creşterii economice şi anume despre faptul că avem creştere fără dezvoltare. Or, modelul de creştere economică existent acum în Moldova, bazat pe consum, nu mai duce la o reducere a sărăciei, ci dimpotrivă, la accentuarea ei. Iată de ce, asigurarea unei creşteri economice calitative, inclusiv prin dezvoltarea factorului uman, este o misiune complicată şi ambiţioasă, dar care, odată atinsă, ar putea constitui fundamentul unui consens naţional. Însă, un asemenea obiectiv nu poate fi atins prin metode birocratice, cum se întâmplă la noi, ci printr-o colaborare susţinută a întregii societăţi.

Galina Şelari, director executiv Centrul de Investigaţii Strategice şi Reforme

„Acest document este unul reuşit, dar realizarea lui în practică este o sarcină mult mai dificilă”

• Dorinţa de a cuprinde necuprinsul a existat, de altfel, şi în vechiul document – SCERS, iar rezultatele nu au fost cele aşteptate.
• Este important să se vină cu critici obiective la adresa diferitelor probleme, dar şi mai important este să fie oferite soluţii concrete pentru înlăturarea lor

Care credeţi că vor fi schimbările (de orice nivel) după intrarea în vigoare a Planului Naţional de Dezvoltare la 1 ianuarie 2008?

Este dificil şi prematur să mă pronunţ acum pe marginea schimbărilor ce se vor produce în R. Moldova după intrarea în vigoare a Planului Naţional de Dezvoltare. Aceasta şi din considerentul că, teoretic, acest document este unul reuşit, dar realizarea lui în practică este o sarcină mult mai dificilă. Ea nu depinde de o singură persoană sau de o instituţie în particular, ci de întreaga societate. Atât Guvernul, organizaţiile non-guvernamentale, oamenii de afaceri, cât şi fiecare dintre noi este responsabil de atingerea obiectivelor Planului. Dacă dorim ca lucrurile în Moldova să se schimbe spre bine, trebuie să pornim, în primul rând, de la îndeplinirea cu maximă responsabilitate şi corectitudine a propriilor însărcinări.

Care credeţi că sunt atuurile şi deficienţele acestui Plan?

Este pentru prima oară când autorităţile R. Moldova, în persoana Ministerului Economiei şi Comerţului, au efectuat o muncă enormă în vederea elaborării acestui document, cu adevărat calitativ. Mă refer, în primul rând, la implicarea în acest proces a tuturor părţilor interesate – societatea civilă, medicii, profesorii, tinerii etc., atât din mediul urban, cât şi din regiuni. Acesta, fără îndoială, este un punct forte al Planului.

Cât priveşte, partea slabă a PND, sunt reticentă, în special, faţă de multitudinea domeniilor vizate acolo. Dorinţa de a cuprinde necuprinsul a existat, de altfel, şi în vechiul document – SCERS, iar rezultatele nu au fost cele aşteptate.

Ce riscuri de implementare există la această etapă?

• Primul risc îl văd în însăşi anul 2008 – un an preelectoral – când vor exista o mulţime de politici şi decizii populiste, fără un suport financiar real. Este ceva obişnuit ca în această perioadă, fiecare actor politic să promită cât mai multe, fără a se îngriji de perspectiva realizării în practică a promisiunilor.
• Al doilea risc ţine de factorul extern. Situaţia pe plan intern va depinde de evoluţiile economice şi politice în ţările vecine, inclusiv în Rusia, unde febra campaniei electorale este în toi. Nu ştim cum vor evolua relaţiile Moldovei cu noua Ucraina şi cu noua Rusie, în contextul schimbărilor ce au loc pe scena politică de acolo.

Poate oferi PND un impuls calitativ pentru dezvoltarea R. Moldova?

Cred că da, dar se impune o colaborare activă dintre sectorul guvernamental şi cel non-guvernamental. Misiunea societăţii civile nu trebuie să se limiteze la simpla formulare a obiectivelor, ci să ţintească aplicarea lor în practică, prin colaborarea cu mass-media, prezentarea unor studii analitice în diverse domenii. În context, este important să se vină cu critici obiective la adresa diferitelor probleme, dar şi mai important este să fie oferite soluţii concrete pentru înlăturarea lor.